Impactul pachetelor de măsuri adoptate de Guvern se resimte la nivelul execuției bugetare din septembrie: ritmul de creștere a unor încasări a crescut – în special TVA, în vreme ce ritmul de creștere a unor cheltuieli a fost stăvilit – în special cheltuielile de personal, unde ritmul a scăzut a scăzut de trei ori față de începutul anului.
Pe de altă parte, anumite surse de creștere a veniturilor bugetare s-au epuizat – cel mai notabil încasările din impozitul pe dividende, în vreme ce accelerarea altor cheltuieli nu a putut fi împiedicată – dobânzile sunt cel mai concludent exemplu în acest sens.
Din calculele CursdeGuvernare.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor reiese că:
- Ritmul de creștere a veniturilor din TVA s-a corectat semnificativ: de la -11,9% în ianuarie și apoi -3,2% în primele două luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024 până la +7,7% în primele nouă luni.
Important de punctat aici este impactul relativ redus la majorării TVA, o consecință a reducerii consumului. Creșterea anuală a ajuns la 7,7% în primele nouă luni, cu 0,8pp în plus față de creșterea din primele opt luni – când avansul a fost de 1,2pp față de cel din primele șapte luni.
- Efectele unor majorări de taxe, respectiv a eliminării unor facilități asupra bugetului par a se fi disipat: creșterea încasărilor din impozitul pe profit s-a stabilizat la 11%-12%, iar a veniturilor din impozitul pe salarii și venit la circa 20%. De asemenea, creșterea contribuțiilor s-a plafonat la 10%, în linie cu evoluția fondului de salarii din economie
- Ritmul anual de creștere al cheltuielilor de personal a scăzut de la 18,6% la începutul anului la 6% în septembrie.
- În luna septembrie au crescut drastic cheltuielile cu bunurile și serviciile – capitol bugetar care a suferit o amplă corecție în acest an.
Ritmul de creștere a sărit la 7,4%, aproape dublu față de începutul anului și după ce oborâse sub 1% în primăvară.
Potrivit explicațiilor Ministerului Finanțelor, ”o creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 4,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.”
- La capitolul dobânzi, ritmul de creștere nu a putut fi oprit și s-a situat la 50% la nivelul primelor nouă luni. De altfel, la rectificarea bugetară, o treime din cheltuielile suplimentare – 12,4 mld. lei – au fost alocate pentru plata dobânzilor
În tabelul de mai jos sunt evidențiate evoluțiile anuale (2025 față de aceeași perioadă din 2024) ale unor categorii de venituri și cheltuieli. (Datele se referă la prima lună din 2025 vs prima lună din 2024, primele două luni 2025 vs primele două luni din 2024, primele trei luni din 2025 vs primele trei luni din 2024 și așa mai departe).
Deficitul bugetar din primele nouă luni s-a situat la 102,47 mld. lei, reprezentând 5,39% din PIB, aproape de nivelul de 5,47% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar record, de 9,3% din PIB și s-a angajat, în urma negocierilor cu oficialii Comisiei Europene, să-l reducă la 8,4% din PIB în 2025.
CE va analiza până la sfârșitul lunii noiembrie demersurile României de reechilibrare a finanțelor publice pentru a determina dacă acestea sunt suficiente pentru e se evita suspendarea fondurilor europene în baza procedurii de deficit excesiv deschise încă de dinainte de pandemie.
(Citește și: ”Ilie Bolojan, întâlnire cu comisarul Dombrovskis: nou pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor, în noiembrie – deficit 6% din PIB în 2026 – Comisia va decide dacă e destul pentru echilibrarea finanțelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
