Consumul individual efectiv (AIC) per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor, a continuat să crească în România în 2024, ajungând la 88% din media Uniunii Europene, de la 40% în 2004 (cel mai mic nivel din UE la acel moment), arată datele prezentate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). După acest indicator, în 2024 România devansează ţări precum Grecia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Croaţia şi Bulgaria.
În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului activității economice, consumul individual efectiv (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor.
Cheltuielile gospodăriilor se referă la cheltuielile finale de consum efectuate de populație pentru a-și satisface nevoile zilnice și dorințele. Aceste cheltuieli includ diverse categorii, cum ar fi alimente, îmbrăcăminte, locuințe (inclusiv chirie), energie, transport, bunuri de folosință îndelungată, cum ar fi autoturismele, servicii medicale, activități de agrement și alte servicii diverse.
În 2024, Luxemburg a avut cel mai ridicat nivel de AIC pe cap de locuitor dintre toate cele 36 de țări incluse în această comparație, cu 41% peste media UE. A fost urmată de Norvegia, țară AELS, cu un AIC pe cap de locuitor cu 24% peste media UE.
În timp ce Luxemburg și Irlanda s-au remarcat printre țările UE în ceea ce privește PIB-ul, acest lucru a fost mai puțin valabil pentru AIC. Un motiv pentru aceasta este faptul că lucrătorii transfrontalieri contribuie la PIB-ul din Luxemburg, în timp ce cheltuielile lor de consum sunt înregistrate în conturile naționale ale țării lor de reședință. Irlanda, cu al doilea cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe cap de locuitor din UE, a avut un AIC pe cap de locuitor cu 1% sub media UE.
În schimb, Bulgaria a avut cel mai scăzut indice de volum pentru întreaga perioadă, cu excepția anului 2024, când Ungaria a ocupat această poziție pentru prima dată din 2014. Similar PIB-ului, dispersia în timp a scăzut: în 2014, cel mai mare indice de volum al AIC pe cap de locuitor a fost de aproape 3 ori mai mare decât cel mai mic, în timp ce în 2024, această diferență s-a redus la de 2 ori.
România: 78% din media PIB-ului UE
În 2024, Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE, cu 142% și, respectiv, cu 111% peste media UE. Bulgaria a fost țara UE cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor, cu 34% sub media UE. Nivelurile consumului individual real au fost ceva mai omogene, dar au prezentat totuși diferențe semnificative în Europa. Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel al consumului individual real pe cap de locuitor din UE, cu 41% peste media UE, precum și cel mai ridicat nivel al prețurilor, cu 51% peste media UE.
România este pe penultimul loc în UE la prețuri
Italia, Estonia, Cipru, Malta, Slovenia și Spania au avut un nivel al prețurilor cu mai puțin de 10% sub media UE, urmate de Portugalia, Grecia, Slovacia și Cehia, cu mai puțin de 20% sub media UE. Lituania, Letonia, Croația și Polonia au avut un nivel al prețurilor situat cu mai puțin de 30% sub media UE, urmate de Ungaria și țările candidate Albania și Serbia, cu niveluri ale prețurilor cu mai puțin de 40% sub această medie.
Țările candidate Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, țările membre UE, Bulgaria și România, au avut niveluri ale prețurilor între 40% și 50% sub media UE. Țările candidate Macedonia de Nord și Turcia au avut niveluri ale prețurilor cu 50%, respectiv 53% sub media UE.
Cursurile de schimb sunt cruciale în determinarea nivelurilor prețurilor și, în consecință, mișcările cursurilor de schimb au adesea un impact mare asupra evoluției nivelurilor prețurilor în timp. De fapt, mai multe dintre modificările majore ale nivelului prețurilor observate între 2022 și 2024 pot fi explicate cel puțin parțial prin fluctuațiile monedei unei țări față de euro. În 2022, 2023 și 2024, moneda națională a Turciei a înregistrat o depreciere semnificativă față de euro și a înregistrat cea mai mare creștere a nivelului prețurilor între 2022 și 2024.
Cititi si: România – lider regional la consumul individual efectiv, indicator al bunăstării materiale a populației
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Dap. O sa fie un pic mai nasol cand va trebui sa dam inapoi banii imprumutati cu care am chefuit in ultimii ani, da’ nu ne impiedicam noi de-astfel de maruntisuri, noi suntem dacii liberi si viteji etc.