Preşedintele Nicuşor Dan a avut, joi, o conversaţie telefonică cu premierul Estoniei, Kristen Michal, şeful Guvernului de la Talinn mulţumind României pentru doborârea, de către un avion F-16 românesc, a unei drone intrate în spaţiul aerian eston, a anunțat Administrația Prezidențială.
”Pentru a patra oară începând cu 2007, Forţele Aeriene Române asigură serviciul de Poliţie Aeriană în statele baltice”, se menţionează în comunicat.
Avionul F-16 românesc face parte din Detaşamentul Carpathian Vipers, anunţă Administraţia Prezidenţială.
La misiunea din acest an participă 6 aeronave F16 şi 101 militari.
Incidentul arată că România contribuie direct la securitatea aliaţilor săi şi a întregului Flanc Estic, subliniază Administrația Prezidențială.
Reamintim că o aeronavă F-16 a Forţelor Aeriene Române, care execută misiuni de Poliţie Aeriană Întărită în spaţiul aerian baltic, în cadrul angajamentului României faţă de securitatea colectivă a NATO, a doborât, marţi, o dronă în spaţiul aerian estonian.
Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a explicat că drona a fost monitorizată încă dinainte de a intra în spaţiul aerian estonian. Ulterior, a fost doborâtă de prima rachetă trasă de către aeronava F-16 pilotată de căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru şi a căzut într-o zonă mlăştinoasă.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a propus acordarea emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi, pentru succesul misiunii executate, pilotului Pavelescu Costel-Alexandru.
Incidentul, apreciat de experți pentru precizia execuției
Marți, 19 mai 2026, două avioane F-16 Fighting Falcon românești din detașamentul „Carpathian Vipers” (aflate în Lituania pentru misiunea de Poliție Aeriană a NATO în statele baltice) au fost ridicate de urgență în aer.
Unul dintre piloții români, căpitanul-comandor Pavelescu Costel-Alexandru, a interceptat și a doborât aparatul de zbor deasupra Estoniei, în apropierea localității Põltsamaa, folosind o singură rachetă aer-aer.
Drona era ucraineană, un UAV de atac cu rază lungă de acțiune, deviată de la traseul ei inițial (care viza ținte militare din Rusia) din cauza războiului electronic intens și a bruiajului GPS agresiv provocat de forțele ruse în regiune.
Drona zbura deasupra teritoriului estonian și transporta, cel mai probabil, încărcătură explozivă. Pilotul român și Comandamentul NATO au trebuit să calculeze la secundă momentul impactului, pentru a nu produce victime sau pagube.
Ucraina a prezentat scuze oficiale statelor baltice, subliniat că nu a existat nicio intenție de a le folosi spațiul aerian.
Deși din punct de vedere tehnic o dronă este o „țintă lentă” în comparație cu un avion de vânătoare, gradul de risc și complexitatea acestei misiuni au fost considerabile din mai multe puncte de vedere:
Modul impecabil în care pilotul român a gestionat situația a fost lăudat la cel mai înalt nivel. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus Grynkewich, au felicitat public România, subliniind că arhitectura defensivă a NATO a funcționat perfect, decizia fiind delegată instantaneu până la cel mai de jos nivel tactic pentru a proteja spațiul aliat.
(Citește și: Fragmente de dronă cu încărcătură explozivă descoperite în Tulcea. Zona va fi securizată și urmează detonare controlată)
****
Urmărește-ne pe Google News
