Deși nivelul de trai al României este astăzi mai ridicat decât al multor state europene în momentul aderării acestora în ERM II – anticamera zonei euro -, țara se îndepărtează tot mai mult de îndeplinirea criteriilor macro de aderare. Deficitele bugetare ridicate, datoria publică în creștere și inflația persistentă fac ca stabilitatea fiscală și monetară să fie greu de atins, potrivit unei analize Erste (BCR).
În acest moment, doar Cehia îndeplinește toate criteriile de convergență, printre care stabilitatea prețurilor, nivelul dobânzilor pe termen lung, precum și criteriile de la Maastricht referitoare la datoria publică și deficitul guvernamental.
”Deși Cehia pare cea mai pregătită țară, Ungaria și România sunt cele mai dornice să adopte moneda comună.
70% dintre populația Ungariei și României sunt în favoarea introducerii euro, în timp ce în Cehia și Polonia procentul este mai mic de jumătate. În prezent, însă, doar 25% dintre cehi, polonezi și români consideră că euro va fi introdus în următorii cinci ani”, se arată în raportul citat.
România, cu cea mai mare inflație din UE, e departe de atingerea criteriului stabilității prețurilor
În acest moment, doar Cehia a avut inflația HICP (indicator de inflație comparabil la nivel UE) pe ultimele 12 luni sub punctul de referință pentru adoptarea euro.
Ungaria, Polonia și România înregistrează rate mai mari ale inflației. În Polonia, inflația este în scădere, în timp ce în România, consolidarea fiscală (majorarea taxelor) și eliminarea plafonului la prețurile la energie au dus la creșterea inflației de bază.
”În toate cele trei țări, respectarea măsurii de stabilitate a prețurilor poate fi dificilă dacă inflația scade și în alte state membre UE”, avertizează economiștii.
România și Polonia au cele mai mari deficite din UE
Conform bazei de date AMECO și prognozelor Comisiei Europene pentru 2025, doar Cehia ar respecta criteriul Maastricht privind deficitul guvernamental (-3% din PIB).
Ungaria, Polonia și România depășesc mult limita de 3% din PIB.
”România și Polonia au, de fapt, cele mai mari deficite din întreaga UE și nu prea multe se vor schimba în 2026. În acest moment, toate cele trei țări sunt sub Procedura de Deficit Excesiv, doar Ungaria ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2026”, punctează raportul.
Deși Polonia și România respectă limita datoriei publice de 60% din PIB, traiectoria ascendentă sugerează că aceasta se poate schimba în scurt timp
Raportul datorie publică/PIB este cel mai scăzut din regiune în Cehia, unde se apropie de 40%, mult sub limita Maastricht de 60% din PIB.
”România și Polonia au respectat formal această limită în 2025 (baza de date AMECO și prognoza Comisiei Europene). Totuși, traiectoria ascendentă a raportului datorie/PIB și deficitele bugetare ridicate reprezintă un risc pe termen previzibil”, semnalează analiza Erste.
Dobânzile pe termen lung rămân ridicate în regiune. România, pe locul doi după Ungaria
Similar evoluției inflației, criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit de majoritatea țărilor CEE. Cehia este din nou singura excepție, cu media pe 12 luni puțin sub punctul de referință.
Cehia este, de asemenea, țara cu cel mai bun rating din regiune, în timp ce Ungaria și România se află la limita investment grade. Această situație se reflectă în evaluarea riscului țării și a primelor de dobândă.
România, mai dezvoltată decât au fost majoritatea țărilor în momentul întrării în ERM II, anticamera zonei euro
Deși îndeplinirea criteriilor de la Maastricht se poate dovedi dificilă pe termen scurt, în special după seria de șocuri (pandemia și războiul din Ucraina, urmate de creșterea accentuată a inflației), o privire asupra stadiului de dezvoltare și a nivelului de convergență a veniturilor și a prețurilor este încurajatoare, mai ales în cazul Cehiei, sugerează raportul.
”Comparativ cu nivelul actual de dezvoltare al Cehiei, doar Slovenia și Cipru au avut grade mai ridicate de convergență în momentul în care au aderat la Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II).
Totuși, Ungaria, Polonia și România sunt, la rândul lor, mai dezvoltate decât majoritatea țărilor erau în momentul intrării lor în mecanismul ERM II”, reiese din analiza băncii austriece.
Riscurile și avantajele percepute de cetățeni
Principalul argument economic este că aderarea la o uniune monetară elimină riscul valutar, reduce costurile de tranzacționare și crește transparența prețurilor.
”Cadrele fiscale și monetare comune ar trebui, în principiu, să funcționeze ca un ancoraj pentru politici responsabile. Aceasta ar trebui să susțină încrederea investitorilor, conducând la costuri mai mici de împrumut și prime de risc mai mici”, susțin analiștii.
Inflația reprezintă cea mai mare teamă legată de adoptarea euro. Aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi se așteaptă la creșteri de prețuri. Pe de altă parte, jumătate dintre unguri consideră că adoptarea euro va ajuta la menținerea stabilității prețurilor.
Pierderea controlului asupra politicii economice este exprimată de aproximativ 40% dintre cehi și polonezi și doar de 25% dintre unguri. Pentru jumătate din populația din Cehia, Polonia și România, adoptarea euro ar însemna și pierderea unei părți din identitatea lor.
Experiența altor țări: Ratele dobânzilor în Slovacia, foarte aproape de cele germane/ Cehia, cu un rating mai bun, plătește dobânzi mai mari
Adoptarea euro a fost asociată cu îmbunătățirea ratingului Slovaciei și Croației, comprimarea spread-urilor și beneficii semnificative pentru PIB. Convergența ratelor dobânzilor către nivelurile Zonei Euro a redus costurile de finanțare, a lărgit baza de investitori și poate stimula investițiile în sectoare productive.
”Slovacia s-a împrumutat la un randament mediu de 2,26% pe an pentru obligațiuni pe doi ani, cu scadență în februarie 2028. Acest nivel este destul de apropiat de cel la care Germania se poate finanța pe același orizont de timp”, notează analiștii Erste.
Cehia, spre exemplu, s-a împrumutat la un randament de 3,6, cu toate că are un rating mai bun.
”În Cehia, politica monetară rămâne mai restrictivă. În același timp, investitorii sunt probabil mai atenți la riscul mișcărilor cursului de schimb al coroanei cehe”, explică ei.
Din graficul de mai sus se poate observa că România se împrumută la costuri de două ori mai mari. Din estimările Erste, statul a plătit în 2025 echivalentul a 3,1% din PIB pe dobânzi, nivel întrecut doar de Ungaria.
(Citește și: ”Concluziile ședinței informale ECOFIN de la Copenhaga: Sprijin pentru aderarea României la OCDE, pregătirea evaluării ECOFIN din octombrie unde România își va salva fondurile europene”)
***
Urmărește-ne pe Google News
