Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit marți pe loialistul Sébastien Lecornu (39 de ani), un fost protejat conservator care i s-a alăturat campaniei prezidențiale din 2017, în funcția de prim-ministru, sfidând așteptările că ar putea să se orienteze spre stânga, potrivit Reuters.
Partidul Franța Nesupusă (LFI), condus de Jean-Luc Melenchon, va prezenta o moțiune de cenzură împotriva lui Lecornu.
Alegerea lui Lecornu, care a ocupat portofoliul Apărării în Guvernul Bayrou, arată determinarea lui Macron de a continua cu un guvern minoritar care nu va renunța la agenda de reforme pro-business, în cadrul căreia taxele pentru companii și cei bogați au fost reduse, iar vârsta de pensionare a fost majorată.
Totuși, într-o mișcare neobișnuită pentru politica franceză, biroul lui Macron a declarat că președintele i-a cerut lui Lecornu să poarte discuții cu toate forțele politice din parlament pentru a găsi compromisuri asupra bugetului și altor politici, înainte de a-și numi cabinetul.
„Președintele Republicii mi-a încredințat sarcina de a construi un guvern cu o direcție clară: apărarea independenței și a puterii noastre, serviciul adus poporului francez și stabilitatea politică și instituțională”, a scris Lecornu pe X. „Doresc să îi mulțumesc pentru încrederea pe care mi-a arătat-o prin numirea mea ca prim-ministru.”
Al cincilea prim-ministru al lui Macron în mai puțin de doi ani
Lecornu va deveni al cincilea prim-ministru al lui Macron în mai puțin de doi ani, după ce parlamentul – profund divizat între trei tabere ideologice opuse – l-a demis luni pe François Bayrou din cauza planurilor sale de a reduce datoria în creștere accelerată a țării.
Alegerea făcută de Macron, un președinte profund nepopular, de a numi un loialist riscă să pară lipsită de sensibilitate și să inflameze nemulțumirea populară, într-un moment în care sondajele arată că alegătorii își pierd încrederea în politica disfuncțională a Franței.
Știrea numirii sale a fost întâmpinată cu dispreț de partidele de stânga, care au chemat alegătorii să își exprime nemulțumirile în cadrul unor proteste naționale de tip „Blocați totul” miercuri.
Partidul Franța Nesupusă (stânga radicală) a declarat că va depune o moțiune de cenzură împotriva lui Lecornu, însă aceasta are șanse reduse de succes după ce președintele partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), Jordan Bardella, a dat de înțeles că ar putea colabora temporar cu Lecornu pe tema bugetului.
Aceasta l-ar lăsa pe Lecornu și guvernul său la discreția RN, partid care a jucat un rol decisiv în demiterea atât a lui Bayrou, cât și a predecesorului său, Michel Barnier.
„Îl vom judeca – fără iluzii – pe noul prim-ministru după meritele sale, după acțiunile sale, după politicile sale de a oferi Franței un buget, și asta în lumina liniilor noastre roșii”, a scris Bardella pe X.
RN a declarat că nu va tolera creșteri de taxe pentru oamenii muncitori. Totodată, vrea să reducă costurile legate de imigrație, cheltuielile mari ale funcționarilor publici și contribuția Franței la Uniunea Europeană.
Lecornu a avut uneori urechea liderului RN Marine Le Pen și a lui Bardella, cu care a luat cina în secret anul trecut.
Bugetul, în prim-plan
Prioritatea imediată a lui Lecornu va fi să găsească consens asupra bugetului pentru 2026, o sarcină care l-a costat funcția pe Bayrou, care încercase să promoveze reduceri drastice de cheltuieli pentru a limita un deficit aproape dublu față de plafonul de 3% din PIB stabilit de UE.
Tulburările politice din această săptămână scot la iveală turbulențe tot mai adânci în Franța, care slăbesc a doua cea mai mare economie din zona euro pe măsură ce aceasta se afundă într-o criză a datoriei.
Cel mai recent, Lecornu a ocupat funcția de ministru al apărării în cabinetul lui Macron, supervizând creșterea cheltuielilor militare și contribuind la conturarea gândirii europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia.
Lecornu a intrat în politică făcând campanie pentru fostul președinte Nicolas Sarkozy la vârsta de 16 ani. A devenit primar al unui mic oraș din Normandia la 18 ani și apoi cel mai tânăr consilier guvernamental al lui Sarkozy la 22 de ani.
A părăsit partidul conservator Les Républicains pentru a se alătura mișcării centriste a lui Macron când acesta a fost ales președinte în 2017. Cinci ani mai târziu, a condus campania de realegere a lui Macron.
Prin numirea unui ministru din propria tabără, dar cu rădăcini conservatoare, Macron pare să fi decis să își păstreze cu orice preț moștenirea economică.
Socialiștii promiseseră să inverseze unele dintre politicile sale emblematice pro-business, inclusiv eliminarea impozitului pe avere și majorarea vârstei de pensionare – măsuri pe care președintele le consideră esențiale pentru a face Franța atractivă pentru investitori.
(Citește și: ”Franța – Miercuri e zi de proteste în toată țara, în așteptarea numirii unui nou premier”)
***