Reciclarea bateriilor este un domeniu cu potențial pentru România, însă legislația adesea contradictorie, emisă de multiple ministere cu atribuții pe acest segment, de la Finanțe, la Economie, Mediu și chiar Energie, poate bloca activitatea companiilor, a avertizat Elena Gașpar-Ion, președinte al Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) și membru al Consiliului Director al EUCOBAT.
„Întrebarea pe care o am după atâția ani de zile în industrie: credeți că avem un orizont de timp în care toată legislația să fie armonizată – legislația de mediu, cu legislația economică și cu legislația fiscală pentru că fiecare zonă adoptă o parte de legislație care după se bate cap în cap, cel din zona de mediu se trezește cu o legislație fiscală care nu se potrivește cu ce îi cere lui regulamentul”, a comentat Elena Gașpar-Ion luni, la Conferința „Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național”, organizată de Conferințele CDG la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Parlamentul României.
Mai exact, domeniul se află „la intersecția între Ministerul Economiei — deoarece o parte dintre prevederile regulamentului țin de acest minister — și Ministerul Mediului, care gestionează cea mai mare parte a prevederilor. Printre acestea se numără metoda de calcul a amprentei de carbon pe întreaga durată de viață a unei baterii, aspect care se referă în mod specific la vehiculele electrice și hibride. În acest context, există în prezent o discuție amplă între cele două ministere privind responsabilitatea pentru efectuarea acestui calcul.”
Președintele SNRB a mai precizat că domeniul managementului deșeurilor de baterii este un domeniu „cobai” și la nivel european, fiind primul reglementat de Comisia Europeană.
Investiții mari până la break-even
Un alt aspect problematic este faptul că deși are un potențial mare, interesul este scăzut din cauza investițiilor foarte mari de care este nevoie pentru a realiza o unitate de reciclare.
„Este domeniul cu cele mai mici venituri și cele mai mari cheltuieli. Este domeniul în care potențialul economic pentru România este cel mai mare pe partea de reciclare, dar nu există o dorință foarte mare de investiție pentru break-even point-ul pentru o instalație de reciclare a bateriilor litiu-ion este atins cel mai devreme după patru ani, iar investitorii nu sunt foarte dornici să aștepte 4 ani până la break-even”, a comentat Elena Gașpar-Ion.
La ora actuală, România stă foarte prost din punct de vedere al investițiilor în domeniu.
„Pentru litiu-ion există, în România, o aprobare prin PNRR pentru o facilitate de reciclare. O așteptăm cu mare drag. Mai există o facilitate care face câte ceva și cam pe acolo suntem. Mai este un colector–reciclator–valorificator care tocmai și-a luat licență pentru reciclare și știu că a investit într-o linie de sortare automată pentru baterii, dar toate lucrurile astea durează. Avem o directivă abrogată, un regulament care încă nu a fost implementat”, a mai precizat ea.
Elena Gașpar-Ion a mai punctat că tot ce înseamnă baterie și ce rezultă din tocare – masa neagră – este considerat materie primă critică și nu are voie să părăsească UE.
„Ce ne interesează pe noi este ca, acolo unde avem facilități de reciclare, să avem și facilități de producție care să nu exporte ceea ce produc. Avem două facilități de producție în România, amândouă exportă, una în Germania. Cantitățile vor crește foarte mult în următorii ani și vor crește exponențial. În momentul acesta, avem încă timp să ne calibrăm”, a precizat ea.
(Citește și: ”LIVE ACUM / Conferința: Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național. 27 octombrie 2025, orele 09:30 – 13:30”)
***
Urmărește-ne pe Google News
