Economia Statelor Unite ale Americii (SUA) a revenit pe creștere în cel de-al doilea trimestru din acest an, conform modelului nowcast GDPNow al Atlanta Fed, care modelează în timp real evoluția PIB din SUA.
Potrivit modelului realizat de Atlanta Fed, PIB-ul Americii a înregistrat în perioada aprilie-iunie 2025 o creștere de +2,5% a PIB, după o contracție de (-0,5%) în primele 3 luni ale anului.

Tsunami de importuri în T1. De la 1 august se reaplică tarifele mari
Contracția PIB din primele 3 luni a venit pe fondul unui tsunami de importuri, înainte de implementarea efectivă a tarifelor vamale, ceea ce a făcut ca exportul net să aibă o contribuție negativă de aproape 5 puncte procentuale la formarea PIB.
Între timp, în T2 2025, exportul net cel mai probabil și-a temperat contribuția negativă în contextul ridicării unui zid tarifar în jurul SUA, cu toate că acesta a fost mai redus ca înălțime raportat la tarifele anunțate în 2 aprilie. Tarifele par însă să se întoarcă spre nivelurile respective, cu tarife în implementare din 1 august de 25% pentru Japonia, Coreea de Sud (mari parteneri comerciali ai SUA) sau Republica Moldova, respectiv de 50% pentru Brazilia și posibil tot de 25% pe țările din UE.
În ultimele luni, administrația Trump a modificat parțial politicile economice în implementare în SUA – renunțând la planul de reducere a deficitelor bugetare istorice și dând timp operatorilor economici să își ajusteze afacerile la noile tarife – iar bursele americane au atins noi maxime istorice. Evoluția este sprijinită și de adoptarea reformei fiscale din SUA, care ține taxele jos și stimulează la nivel fiscal economia și producția internă de bunuri.

Fed refuză să taie dobânzile – Trump continuă să pună presiune și ar putea anunța un șef din umbră al celei mai puternice instituții din lume
Tarifele sunt așteptate însă să țină consumul sub ritmul istoric, în condițiile în care acestea vor reduce venitul real disponibil al populației pentru cheltuieli discreționare. Alte elemente ale politicii economice a SUA este politica imigraționistă din SUA (fără imigranți) și politica comercială, gândite să sprijine investițiile productive (fabrici) și crearea de locuri de muncă plătite mai bine.
De notat de asemenea că Federal Reserve (Fed), banca centrală americană și cea mai puternică instituție (financiară) din lume, cu putere de emisie pe dolar și pe costul de împrumut în dolari, a semnalat menținerea dobânzilor la nivelurile actuale în ciuda presiunilor politice exercitate de administrația Trump.
Amintim că Scott Bessent (foto), ministrul finanțelor din SUA, a declarat în mai multe rânduri în prima parte a anului că economia americană trebuia să treacă printr-o perioadă de detoxifiere pentru a trece peste dependența de cheltuielile guvernamentale excesive – acest plan a fost abandonat, ca urmare a refuzului Fed de a reduce dobânzile și, cel mai probabil, și în contextul alegerilor parlamentare din SUA din final de 2026.
(Citește și: ”Donald Trump a trimis scrisori cu noile tarife vamale către 14 țări – Japonia și Coreea de Sud care vor avea taxe de 25%”)
***