Economia franceză a accelerat în mod neașteptat în trimestrul al treilea, până la cel mai ridicat ritm de după 2023, risipind îngrijorările că ar putea încetini din cauza unei noi crize politice.
Economia franceză a avansat cu 0,5% – față de 0,3% în ultimele trei luni și mai mult decât dublu față de ceea ce anticipaseră analiștii.
Conforma datelor publicate joi de agenția de statistică Insee arată că motoarele creșterii au fost o îmbunătățire a cererii interne și comerțul.
Economia franceză a crescut cel mai mult după 2023
Anunțul este parte a unei zile bogate în date macroeconomice din zona euro – pe lângă decizia BCE privind rata dobânzii-cheie din partea BCE. Cifrele vor arăta probabil că blocul comunitar a traversat destul de bine turbulențele provocate de majorarea tarifelor SUA, comentează Bloomberg. Însă, orice nou impuls de creștere în UE va proveni din creșterea cheltuielilor guvernamentale de înarmare și infrastructură programate pentru anul viitor.
Analiștii estimează că pe ansamblu, zona euro a crescut cu 0,1% în trimestrul al treilea – aceeași valoare ca în ultimele trei luni. Întrucât factorii de decizie nu sunt siguri că o relaxare monetară suplimentară va stimula prea mult producția, iar inflația este sub control, BCE urmează să mențină dobânda la 2% în această după-amiază. Este posibil să facă acest lucru și în următorii doi ani, potrivit unui sondaj recent Bloomberg.
Incertitudinea crește odată cu prăbușirea guvernului în septembrie
Cifrele puternice ale Franței vin în ciuda incertitudinii acute care cuprinde țara, în timp ce prim-ministrul Sebastien Lecornu se luptă să stabilizeze bugetul și să evite să fie înlăturat de o Adunare Națională divizată, la fel ca cei doi predecesori ai săi.
Deteriorarea contextului fiscal și politic a declanșat o serie de retrogradări ale creditelor, guvernatorul băncii centrale, Francois Villeroy de Galhau, avertizând asupra unei „sufocări treptate” din cauza incapacității țării de a face față creșterii datoriei.
Căutând o ieșire din impas, Lecornu a suspendat reforma pensiilor din 2023, propusă de președintele Emmanuel Macron, și a dat parlamentului mână liberă să întocmească bugetul, ceea ce ar putea crește povara fiscală pentru companii.
Riscurile politice subminează încrederea investitorilor, a gospodăriilor și a companiilor. Activitatea din sectorul privat s-a contractat pentru a 14-a lună în octombrie, iar vânzările masive de pe piața obligațiunilor duc la creșterea costurilor de împrumut ale Franței în comparație cu țările europene similare.
Raportul Insee a arătat însă că investițiile în economie în trimestrul al treilea au crescut cu 0,9% – cea mai puternică creștere din ultimii peste doi ani. Exporturile au crescut cu 2,2%, iar cheltuielile de consum au crescut cu 0,1%, egalând ritmul celor trei luni anterioare.
Un raport separat a dezvăluit că vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% față de luna precedentă, în septembrie, contrazicând așteptările de stagnare. Agenția de statistică a revizuit, de asemenea, în creștere valoarea pentru T2/2025 cu 0,1 puncte procentuale, la 0,2%.
Acești factori indică o încetinire în trimestrul al patrulea și un început slab al anului 2026. Incertitudinea prognozei este neobișnuit de mare, dar, deocamdată, ING Bank anticipează la o creștere a PIB-ului de 0,8% în 2025 și de 0,9% în 2026.
Cititi si: Franța / Moțiunile de cenzură împotriva Guvernului Lecornu au fost respinse
***
Urmărește-ne pe Google News
