Mai multe țări europene nu susțin emiterea de datorie comună pentru finanțarea cheltuielilor mai mari de apărare ale UE, necesare în contextul „semnalelor mixte” ale administrației Trump, dar există sprijin unanim pentru exceptarea cheltuielilor suplimentare de apărare din calculul deficitelor și a datoriilor, reiese din concluziile ședinței Consiliului pentru afaceri economice și financiare (ECOFIN) al UE de marți și a declarațiilor oficialilor europeni. Aceasta a fost a doua ședință ECOFIN din președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene.
Mecanismul precis prin care aceste exceptări vor fi realizate nu a fost convenit, dar cel mai probabil se va activa clauza derogatorie generală (activată ultima dată în cazul recesiunii economice provocată de Covid-19). Asta va permite statelor membre, la nivel individual, inclusiv celor aflate în procedura de deficit excesiv (EDP) ca România, să se abată de la regulile europene privind deficitul de 3% și datoria de 60% sau de la traiectoria cheltuielilor nete convenită cu Comisia Europeană (în cazul țărilor aflate în EDP). Pe perioada activării clauzei, în așa-numitul cont de control al cheltuielilor nu sunt înregistrate abateri.
Potrivit discuțiilor inițiale din ECOFIN, propunerea președinției poloneze este neactivarea clauzei generale derogatorii, ci trecerea cheltuielilor de o manieră precisă în codul de conduită al UE și realizarea cheltuielilor printr-un mecanism comun. Totodată, Polonia a propus în ECOFIN să fie exceptate de la calculul deficitelor și datoriilor inclusiv cheltuielile cu trupele, mentenanța echipamentelor și așa mai departe. Mai multe detalii cu privire la ce cheltuieli vor fi exceptate vor fi finalizate în martie.
Ministrul polonez al Finanțelor: „Nu putem pierde timpul, când cel mai important aliat transmite semnale mixte”
Andrzej Domanski, ministrul finanțelor al Poloniei, a afirmat într-o conferință de presă că Polonia dorește să finalizeze discuțiile pe mecanismul de exceptare și pe modalitatea de finanțare în timpul președinției poloneze, cândva în luna mai.
„Am tot discutat în ultimele zile, în ședințe formale și informale cu colegii miniștrii de finanțe, multe chestiuni critice: desigur, competitivitatea UE, piața de energie, dar cu siguranță cel mai important subiect discutat a fost securitatea. Din perspectiva europeană, cel mai important obiectiv, când vine vorba de securitatea Europei, este o pace justă și durabilă. Doar atunci, europenii se vor putea simți siguri. Și știm că asta nu poate fi realizată decât dintr-o poziție de putere, nu dintr-o poziție de slăbiciune.
Și este clar că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare. Este clar pentru noi că trebuie să majorăm cheltuielile de apărare. În acest sens, am discutat cu Comisia Europeană și statele membre excluderea investițiilor în apărare din calculul deficitelor și datoriilor. Luna trecută, am propus un mod de a structura o asemenea excludere: planul nostru este să menținem regulile fiscale așa cum sunt, dar să descriem precis (cheltuielile) în codul de conduită. Asta va permite guvernelor să investească în noi echipamente, avioane militare, tancuri, muniții, fără un impact negativ asupra deficitelor și datoriilor”, a spus Domanski.
Emiterea de datorie comună nu va fi un subiect tabu în ECOFIN, transmite Polonia
Acesta a arătat că nu există încă un consens în materie de cum vor fi majorate efectiv cheltuielile de apărare, motiv pentru care de miercuri vor începe discuțiile tehnice pe subiect.
„În martie vom avea din nou subiectul pe agenda ECOFIN. Dorim să finalizăm acest subiect în timpul președinției poloneze, sperăm în luna mai. Rezultatul va fi că capabilitățile noastre de apărare, pregătirea noastră pentru apărare, și securitatea noastră vor fi mult îmbunătățite. Am discutat de asemenea nevoia de a pregăti un mecanism financiar pan-european care ar permite guvernelor să finanțeze în mod colectiv producția și achizițiile publice de arme. Sunt estimări că am putea economisi 14 miliarde de euro anual dacă am cumpăra arme împreună.
Câteva țări nu sunt încă gata să sprijine emiterea de datorie comună pentru a finanța acest mecanism, dar abordarea noastră va fi 100% pragmatică: trebuie să acționăm acum, rapid. Discuția abia a început și nu există subiecte tabu, dar trebuie să găsim o cale pragmatică de acțiune”, a afirmat ministrul de finanțe al Poloniei.
Mai multe detalii cu privire la acest mecanism și dimensiunea sa financiară vor fi discutate și la Varșovia, la ECOFIN-ul informal din aprilie, unde acesta va fi subiectul principal al discuțiilor.
Până atunci, mai precis în martie, se va finaliza o eventuală listă de achiziții cu privire la ce va trebui cumpărat pentru apărare. Comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius ar urma să finalizeze o foaie de parcurs pe zona de achiziții, iar în aprilie va fi discutat modul în care aceste achiziții vor fi finanțate.
Competitivitatea rămâne o altă prioritate majoră. „Europa trebuie să devină o superputere economică, nu o superputere în materie de reglementare”
Simplificarea și dereglementarea a figurat din nou pe agenda ECOFIN drept o mare prioritate. Comisia Europeană a prezentat de altfel inițiativa „Busola pentru competitivitate”, menită să reorienteze UE spre recâștigarea competitivității și să contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri în Europa prin simplificare și dereglementare.
„Există un sentiment de nerăbdare în rândul statelor membre să livrăm rezultate. Ne îndreptăm către prima propunere de pachet omnibus: Europa trebuie să devină o superputere economică, nu o superputere în materie de reglementare”, a mai spus ministrul de finanțe al Poloniei.
Problemele structurale pe care implementarea „Busolei pentru competitivitate” încearcă să le rezolve sunt birocrația excesivă, suprareglementarea, prețul exponențial al energiei, finanțarea insuficientă sau lipsa apetitului pentru risc în finanțarea inovației.
La rândul său, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru comerț, a afirmat că angajamentul Comisiei pentru implementarea Green Deal nu este afectat de reorientarea politicilor europene către recâștigarea competitivității, el semnalând că investițiile vor merge înainte.
„Comisia și-a prezentat busola competitivității și miniștrii au discutat agenda noastră ambițioasă de simplificare. Este clar că nu putem continua ca până acum. (…) Este important de subliniat că angajamentul nostru pentru a realiza tranziția verde și digitală nu este afectat, dar trebuie să fim atenți la implementare. Vom prezenta cândva în următoarele săptămâni prima serie de propuneri de simplificare – pachetele omnibus incluse în programul de lucru pe 2025 al Comisiei va fi primul lucru pe care îl vom livra pe acest mandat, iar acest efort va continua pe parcursul întregului mandat”, a afirmat Dombrovskis.
Comisarul european pentru Comerț: UE va reacționa ferm și imediat împotriva oricăror bariere comerciale nejustificate care pun în pericol firmele europene, angajații europeni și consumatorii
Potrivit acestuia, în ECOFIN s-au discutat și recentele anunțuri dinspre administrația americană cu privire la implementarea de tarife vamale, inclusiv prin luarea în vizor a TVA drept taxă vamală.
„Pe tarife, UE va reacționa ferm și imediat împotriva oricăror bariere comerciale nejustificate care pun în pericol firmele europene, angajații europeni și consumatorii”, a transmis comisarul european pentru comerț.
Acesta a mai adăugat că mesajul cheie cu care va merge Europa și Comisia la viitoarea ședință G20 din Cape Town, Africa, este că UE insistă „pe beneficiile cooperării multilaterale și a sistemului global bazat pe reguli”.
În cadrul reuniunii ECOFIN au fost aprobate și orientările privind bugetul anual al UE pentru 2026, ca sistem de referință pentru Comisia Europeană la pregătirea următorului ciclu bugetar. Principalele aspecte abordate includ solidaritatea cu Ucraina, alocarea eficientă a resurselor și transparența în gestionarea fondurilor.
ECOFIN a mai lucrat pe proiectele de creștere a competitivității piețelor financiare europene și pe euro digital. Totodată, urmează să fie aprobată în curând propunerea legislativă pentru reducerea ciclului de decontare (a tranzacțiilor financiare) la T+1 (de la T+2).
Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, adoptarea recomandărilor Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al Ungariei şi traiectoria sa corectivă în cadrul Procedurii de deficit Excesiv, Semestrul European 2025, adoptarea planurilor revizuite de redresare şi rezilienţă ale Letoniei şi Belgiei, aprobarea mandatului UE pentru reuniunea G20 din perioada 26-27 februarie 2025 şi adoptarea unei recomandări privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului general al UE pentru exercițiul financiar 2023 au completat agenda reuniunii ECOFIN.
(Citește și: ”ECOFIN: Îngrijorări tot mai mari cu privire la rolul UE în lume – Accentul se mută pe dereglementare, prețuri energetice, înarmare și Raportul Draghi”)
***
Urmărește-ne pe Google News
