Inovația reprezintă singura cale prin care România poate depăși capcana țărilor cu venituri medii, iar pentru apariția și consolidarea campionilor naționali ar putea fi necesară o reevaluare a abordării politicii industriale – respectiv mutarea accentului de „nivelarea terenului de joc” (concurență echitabilă) la sprijinirea companiilor cu potențial, este de părere Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„(Mă preocupă, n.r.) dacă politica noastră industrială trebuie să fie o politică neutrală sau picking the winners? Și asta este o întrebare foarte bună și aici vom avea și o dezbatere doctrinară, referitoare la piață. Eu trebuie să recunosc că după ani de zile în care am mers pe ideea de leveling the playing field și în care să lăsăm lucrurile cum merg, văzând acum care-i politica de ajutor de stat și modul în care toate companiile europene sunt ajutate de fapt de statele lor să crească, îmi pun problema, și asta este o temă pe care nu eu o gestionez, dacă n-ar trebui să ne uităm un pic care sunt campionii acestor zone?”, a declarat Dragoș Pîslaru, marți, la Conferința CDG „Inovația în economia românească – adecvarea copaniilor la trendurile tehnologiei globale”.
El a menționat existența unor companii 100% românești deja integrate în lanțuri valorice europene, inclusiv un lider în industria bateriilor, și a pus întrebarea dacă politica viitoare ar trebui să susțină selectiv astfel de actori, după modelul aplicat în alte state membre UE.
Ministrul a subliniat că inovația reprezintă singura cale prin care România poate depăși capcana țărilor cu venituri medii. „Avem o oportunitate enormă, inovația este, într-adevăr, singura cale prin care România poate trece de capcana țărilor cu venituri medii și, din păcate, fumul actual ne face să vorbim prea puțin despre aceste teme cruciale pentru noi”, a afirmat el.
„Dacă nu ne reașezăm pe zona aceasta de inovare și de capital uman, educație, suntem mâncați”
Modelul economic bazat pe forță de muncă ieftină este considerat depășit, iar investițiile publice masive din 2025, deși au compensat ajustările bugetare, nu pot asigura singure trecerea la următorul stadiu de dezvoltare. Acesta implică investiții masive în inovare și resurse umane (educație), după modelul Finlandei, Irlandei, Israelului și Coreei de Sud – singurele economii care au ieșit din capcana venitului mediu.
„Dacă pe investiții, repet, politica guvernamentală, în sfârșit este într-o zonă coerentă de prioritizare și cumva de a merge înainte pentru a putea să compensăm ajustarea, dacă nu ne reașezăm pe zona aceasta de inovare și de capital uman, educație, suntem mâncați, nu reușim să ieșim din această paradigmă”, a explicat Pîslaru.
Printre propunerile concrete se numără creșterea numărului de angel investors prin legislație favorabilă, similar cu cea din Suedia și Anglia, care permite deducerea pierderilor din investiții din impozitele pe profit.
„Creșterea numărului de angel investors, pe care Suedia, Anglia, a făcut-o printr-o legislație favorabilă care permite deducerea pierderilor din astfel de investiții din impozitele pe profit. Poate să fie un lucru la care și România să înceapă măcar să discute”, a spus ministrul.
Moonshooting
Alte măsuri vizează finanțarea constantă și permanentă pentru startup-uri (prin mecanisme similare Startup Nation, cu granturi de 20-40 mii euro accesibile continuu) și susținerea inovării la frontiera tehnologică. „Ideea de a avea o finanțare constantă și permanentă pentru startup-uri este o idee cheie”, a precizat Pîslaru.
El a pledat și pentru un model european de tip DARPA, axat pe „moonshooting” – proiecte ambițioase pe tehnologii care nu sunt încă pe piață: „Dacă România vrea să conteze, trebuie să aloce resurse pentru moonshooting. […] Dacă România vrea să fie relevantă, trebuie să se uite la tehnologii care acum nu sunt încă pe piață”.
România conduce în Europa Centrală și de Est la multiplicarea fondurilor de equity, cu 18 fonduri care au investit 400 de milioane de euro și au atras 2,3 miliarde euro capital privat (multiplicator 5,8x).
Ținta pentru cadrul financiar 2028-2034 este ca fiecare euro european să atragă cel puțin un euro privat, a precizat minsitrul.
Susținere strategică a sectoarelor prioritare, fără încălcarea regulilor concurenței
În contextul european, dezbaterea privind campionii naționali se leagă de raportul Draghi și de Industrial Accelerator Act, care permite statelor membre să susțină strategic sectoare prioritare fără a încălca regulile concurenței, prin zone de accelerare și stimulente. Alte state UE aplică deja politici selective pentru companii integrate în lanțuri valorice europene. România are deja exemple de campioni autohtoni în baterii și alte domenii net-zero.
Ministrul a criticat lipsa unei politici coerente de atragere a talentului extern și a subliniat că inovația actuală necesită colaborare multistatală în UE și rețele globale de cercetători. „Pe partea de capital uman, iarăși, ideea este așa. Avem două valențe. Una patriotică, să ne educăm până Românii noștri […] Cealaltă chestiune pe care cumva multe state o fac deja este să atragă talentul de oriunde ar fi în Europa. […] Nu cred că avem o politică în acest moment pe acest subiect”, a declarat Pîslaru.
(Citește și: ”Cum văd economia cei care inovează, produc și folosesc tehnologie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
„lipsa unei politici coerente de atragere a talentului extern”. Asta mi se pare cu totul special — sau cum ar veni, să-i atragem în capcană? Căci, pe de altă parte, avem de-a face cu o politică aproape oficială de alungare a talentului local. Asta dacă nu ne referim la șofori, șoferi de curierat și plimbători de cutii prin depozite — „talentele” cele mai căutate de „mediul de afaceri”