În viitorul exercițiu financiar al UE, aferent perioadei 2028-2034, România își propune să obțină o alocare de minimum 10 mld. euro pentru competitivitate, mai exact pentru dezvoltarea unor instrumente financiare de generație nouă, dedicate sectorului privat. Această sumă ar fi în plus față de propunerea de 60 mld. euro anunțată de Comisia Europeană pentru agricultură și coeziune, a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul Investiții și Fondurilor Europene.
Oficialul și-a explicat pe larg viziunea privind modul în care și-ar putea gestiona România viitoarea finanțare europeană, precizând că propunerile sale urmează să fie discutate în coaliție, un mandat oficial de implementare a viitoarelor programări europene urmând să fie adoptat în Guvern în primăvara lui 2026.
„Prima provocare, sau lucru pe care vreau să îl schimb, este să ne uităm la un minim de încă 10 miliarde de euro pe ceea ce se numește fonduri de competitivitate. Asta înseamnă că schimbăm – și acesta este un element crucial în ceea ce propunem – paradigma: să cerem o alocare minimală de 10 miliarde pe zona de instrumente financiare dedicate sectorului privat. Și aici introduc o idee importantă: MIPE nu dorește să se mai întâlnească cu IMM-uri la apelurile clasice de proiecte. Se stabilește un apel, la data de…, se lansează cu un ghid, se îngrămădesc sute de companii, banii sunt doar pentru 50, se investește mult timp, se așteaptă doi ani, chiar de companiile care câștigă, pentru a implementa proiecte.
Schimbarea este că tot ce înseamnă planuri de afaceri, sector privat, în afară de zona de inovare și frontieră tehnologică, unde vom avea în continuare o zonă de grant clasică și cu apeluri de proiecte, trebuie să meargă către sectorul privat prin fonduri de equity, zona de instrumente financiare de generație nouă, cu componentă de subvenție de dobândă, garanții guvernamentale și capital rebate – deci grant până la 40% permis pe instrumentele financiare. Deja suntem în pilotare cu astfel de instrumente”, a detaliat ministrul fondurilor europene în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR).
Întrebat de ce susține varianta instrumentelor financiare în defavoarea granturilor cu care mediul de afaceri s-a obișnuit, ministrul a precizat că este o chestiune de viteză, dar de principiu al alocărilor:
„Tot mai multă lume conștientizează că viteza cu care poți să-ți îndeplinești o idee de afaceri e mult mai importantă decât intensitatea grantului. Între a primi 70% și a putea să implementezi în doi-trei ani de zile lucrurile respective, în condițiile în care, cu siguranță, îți apar cheltuieli neeligibile, prețurile cresc, se întâmplă lucruri față de plan, este mult mai facil să te duci la bancă și să obții 40% intensitate. Acesta este primul argument.
Al doilea este că păstrăm 70-80% pentru tot ce este inovare. Dacă am o fabrică de pufuleți și vreau să mai fac încă o linie de pufuleți, credeți-mă că nu se justifică să-ți dau 80% grant, decât dacă poate este într-o regiune socială în care am alte obiective decât cele economice. Dar ideea e că, dacă tu îți știi businessul tău, piața ta, și e vorba doar de a scala, 40% mi se pare mai mult decât suficient. Cred că suntem într-o situație în care trebuie să facem leveraging, adică, în loc să aloc un euro la un euro, trebuie să am un euro care să-mi facă patru euro. Instrumentele financiare îți pot crea un efect de 40 de miliarde din 10 miliarde de euro. Dacă îi termini pe ăștia, facem rost de alții”, a explicat el.
Riscurile noii filosofii bugetar a UE: Transformarea viitorului buget într-un pom de Crăciun, ca PNRR
Dragoș Pîslaru a avertizat că libertatea pe care o presupune schimbarea filosofiei bugetare anunțate de Comisia Europeană poate fi o binecuvântare, dar și un blestem pentru România.
„Libertatea pe care ne-o dă Comisia Europeană poate fi o binecuvântare și un blestem. O binecuvântare, pentru că nu mai ai baby-sitting, nu mai spune: «Trebuie să investești pe trei tipuri de fonduri și pe șapte tipuri de programe și pe nu știu ce axe prioritare și domenii de intervenție. » Te lasă pe tine să spui ce e bine pentru țară. Și este un blestem pentru că am văzut cum a fost PNRR – fragmentat, semnezi în plus ca să ai rezervă. Poți să dai cu piciorul foarte ușor la o astfel de șansă. Cum ai dat la 28 de miliarde, poți da și la 40, dar cred totuși că am ajuns la un alt nivel de maturitate. Cu un pic de profesionalism și stabilitate – dacă schimbi guvernele ca pe șosete, nu o să poți face nimic”, a declarat ministrul.
Oficialul a mai atras atenția că PNRR a fost transformat într-un pom de Crăciun, banii fiind alocați fără o corelație cu posibilitățile de finanțare și fără o consulare cu sectorul privat, așa încât doar 5-6% din fonduri au ajuns la mediul privat.
„Asumpția de la care plec este că, într-o programare viitoare, acest lucru este inacceptabil; rolul sectorului privat este unul cheie și trebuie să aibă o alocare de minimum o cincime, dacă nu spre o treime”, a declarat Dragoș Pîslaru, adăugând că orice decizie privind programarea viitorului exercițiu financiar al UE trebuie aprobate întâi în coaliție.
„Formal, mandatul va veni după un memorandum în guvern și, evident, după discuții care trebuie să aibă loc la nivel de coaliție. Dar această schimbare de abordare ne-ar permite să începem din primăvară un exercițiu care, spre deosebire de PNRR, care a dezbinat mai degrabă societatea, să fie un prim exercițiu care ne reunește”, a explicat el.
O „găleată” de 140 mld. euro
O altă schimbare pe care ministrul plănuiește să o propună este dublarea fondurilor europene cu fonduri naționale – concret alocarea a 70 de miliarde de euro de la bugetul de stat pe perioada 2028-2034.
„Marea schimbare pe care aș vrea să o avem în această programare este să nu programăm 70 de miliarde, ci să avem – și m-am uitat să văd dacă este fezabil și este – în sfârșit o asumare a faptului că banii europeni sunt bani pentru care noi, la rândul nostru, trebuie să investim și să avem un matching fund de unu la unu, astfel încât să alocăm 10 miliarde de euro anual, timp de șapte ani, unu la unu cu cei 70 de miliarde pe care i-am menționat. Este un lucru care se poate face gradual, 2028-2030 cu mai puțin, mai mult spre sfârșit, deci putem ține curba de investiție clasică, dar ea oricum urmărește și ajustarea fiscală, deci avem spațiu destul.
Imaginați-vă că nu o să mai avem programe naționale, CNI, Saligny și alte lucruri, pentru că acum regulamentele sunt multifond – nu-ți mai restricționează investițiile, nu mai ai motive să spui că pe bani europeni nu poți să faci lucrurile pe care le făceai cu banii naționali”, a explicat Dragoș Pîslaru.
În opinia sa, această sumă, 140 mld. euro ar fi suficientă pentru a asigura toate nevoile României, de la fondurile pentru agricultură și coeziune și până la marile transformări: demografie, capital uman, competitivitate legată de tehnologie, inteligență artificială.
„Trebuie să avem o singură „găleată” de fonduri, care să fie planificate la nivel de 140 de miliarde de euro, în premieră pentru România, într-adevăr la o vârstă de maturitate – deja suntem la 18 ani de la aderarea la UE. Cu 140 de miliarde de euro, programarea, în mod paradoxal, este mult mai facilă decât cu 40 sau 60 sau 70. Tentația de a face felii este mult mai mică. Mergi pe o idee de PIB potențial și aloci regiunilor: față de 1,1 – 2 miliarde de euro pentru cele mai avansate dintre ele (pentru cele opt regiuni de dezvoltare sunt acum programe de 11 miliarde), poți să le aloci până la 40 de miliarde de euro, astfel încât să te duci către primari, zona locală, stakeholderi, „nuci puternice” care se sparg greu și care ar trebui să poată avea o perspectivă de dezvoltare bazată pe subsidiaritate.
Agricultura – poți să te duci la 25 de miliarde liniștit, astfel încât să le dai cu cinci miliarde mai mult decât cer. Cumulat, îți dă 65 de miliarde și tot ți-ar rămâne, într-o abordare coerentă și comună, în care pui fondurile împreună, un portofoliu absolut fantastic, în care poți să programezi 75 de miliarde de euro pentru marile priorități, și anume marile transformări: demografie, capital uman, competitivitate legată de tehnologie, inteligență artificială”, a declarat ministrul.
(Citește și: ”Live Acum / CONFERINȚA: Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională. Marți, 14 octombrie 2025, orele 9:30 – 14:30”)
***
Urmărește-ne pe Google News
