Domeniile de vârf ale economiei sunt foarte diferite astăzi față de ce se estima în urmă cu 20 de ani sau chiar cu 10 ani în urmă, a declarat, marți, Olivia Moșneguțu, Head of Human Capital Consulting la Consea Romania, în cadrul conferinței ”Capitalul uman: Educația – stringența economiei. Ce livrează sistemul de educație de la școală la universitate – pregătire, adecvare la economie, soluții la problema momentului” organizată de CDG.
”Care sunt joburile și competențele viitorului? S-au schimbat puternic și ne uităm la tehnologie, digitalizare, cybersecurity, AI și Cloud – acestea sunt printre cele mai căutate zone de angajare. În același timp, ingineria și regenerabilele sunt și ele acolo pentru că sunt competențe dificil de accesat prin cursuri de scurtă durată. Ne uităm și la sănătate, pentru că ultimii 5 ani au adus multe policrize în această zonă și este mare nevoie de specialiști acolo. Și în același timp ne uităm la lumea serviciilor financiare care sunt din ce în ce mai globale și caută absolvenți pentru a-i recruta. De altfel, cele mai mari companii din zona de audit și finanțe, care sunt prezente în toată lumea, au de mulți ani evaluări de tipul jocurilor, pentru studenți, și merg chiar din anul I sau II și îi invită în jocuri virtuale în care le evaluează competențele. Îi aleg pe cei mai buni care deja pot începe cu internship și apoi pot fi angajați”, a explicat Olivia Moșneguțu.
”Mulți din colegii mei de facultate plăteau pentru a face practică”
Aceasta a precizat că, în urmă cu 20 de ani, tinerii care urmau cursuri universitare plăteau pentru a face stagii de practică, o situație mult diferită fiind prezentă în piața muncii de astăzi.
”Comparativ, tinerii de astăzi își doresc să fie plătiți pentru munca lor, fără a o atașa de niște rezultate și fără a se uita la costurile unui angajator cu practica respectivă. Desigur, ca întotdeauna, adevărul e mereu undeva la mijloc. Pe de altă parte asta este paradigma în care acționăm, în care educația nu susține suficient competențele legate de ce are nevoie piața muncii și știm asta de foarte multă vreme”, a mai spus Moșneguțu.
Potrivit acesteia, foarte multe corporații spun că investesc mai mult în educația oamenilor pe care îi angajează decât în orice altceva.
”O tensiune în piața muncii provine din gap-ul de competențe, este o tensiune pe care am simțit-o cu toții. El poate fi acoperit parțial de către universități, parțial de către studenți, elevi care să aibă mai multă autonomie și responsabilitate. E nevoie și de schimbarea curriculelor și de mai multă flexibilitate. Fără a fi mai aproape de piața muncii nu ajutăm pe nimeni. În România, în același timp, altă tensiune este zona de brain-drain, faptul că ne pleacă tinerii, specialiștii, oameni buni. Ar fi de mare ajutor dacă am avea mai multe politici de a-i aduce înapoi – după ce fac un Erasmus, după ce finalizează un masterat, după ce poate chiar adună experiență pe piața muncii. (…) Doar că majoritatea din cei care pleacă deobicei rămân plecați”, a mai declarat Olivia Moșneguțu, Head of Human Capital Consulting la Consea Romania.
(Citește și: ”Acum-LIVE – conferința / „Capitalul uman: Educația – stringența economiei.” Marți, 16 septembrie 2025, orele 09:30 – 13:30”)
***
Urmărește-ne pe Google News
