În prezent, digitalizarea sistemului de sănătate în România s-a realizat doar în mică măsură. Deși există o serie de baze de date electronice la dispoziția autorităților și a pacienților, sistemele digitale nu sunt integrate și continuă să aibă probleme de funcționare.
De exemplu, se întâmplă mod frecvent ca Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) să pice și să nu poată fi accesată. În februarie 2025 de exemplu, sistemul a fost nefuncțional timp de aproximativ o săptămână.
Cât a costat digitalizarea sistemului de sănătate în România până acum
În perioada 2002-2023, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a cheltuit circa 1,1 miliarde de lei (circa 215 milioane de euro) pentru Sistemul Informatic Unic Integrat, cardul electronic de sănătate, dosarul electronic de sănătate și sistemul informatic al prescripției electronice, a explicat la începutul anului 2025 vicepreşedinta CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, într-un inteviu oferit Medika TV.
Ce sisteme digitale există în domeniul sănătății în România
Printre cele mai importante elemente ale sistemului digital de sănătate din România se numără:
1. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Aceasta este o platformă informatică ce stochează date și asigură funcționarea sistemului decontărilor între furnizorii de servicii medicale și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
PIAS stochează și gestionează date despre:
– asigurați;
– serviciile medicale acordate;
– medicamentele prescrise și compensate.
Platforma stochează informații despre cetățenii asigurați în sistemul de sănătate din România, cum ar fi datele lor personale, statutul de asigurat și istoricul de servicii medicale.
De asemenea, PIAS permite comunicarea și schimbul de date între CNAS, furnizorii de servicii medicale (spitale, cabinete de medici de familie, farmacii etc.) și persoanele asigurate. Cu ajutorul platformei, furnizorii de servicii medicale pot să verifice dacă o persoană este eligibilă pentru anumite servicii medicale, pe baza statutului său de asigurat.
Totodată, platforma facilitează procesul de facturare și decontare a serviciilor medicale acordate de către furnizori către CNAS, conform contractelor încheiate.
Digitalizarea sistemului de sănătate în România – ce sisteme există
2. Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) este un sistem informatic care asigură identificarea unică a asiguraților în cadrul platformei PIAS.
Altfel spus, SIUI atribuie și gestionează codul unic de identificare al asiguraților, numit CID (Cod de Identificare al Asiguratului). CID-ul este un cod unic, înscris pe Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS).
În acest fel, SIUI permite identificarea fiecărui asigurat în sistemul informatic al asigurărilor de sănătate, pentru a urmări serviciile medicale acordate și decontarea acestora.
Sistemul monitorizează și controlează utilizarea fondurilor alocate pentru asistența medicală și farmaceutică în România. Mai precis, SIUI:
– gestionează Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
– ține evidența asiguraților / plătitorilor de contribuții de sănătate;
– ține evidența furnizorilor de servicii care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
– gestionează toate fluxurile de contractare, raportare, validare și decontare a serviciilor medicale și farmaceutice finanțate de FNUASS.
Ce rol are Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate
3. Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS). În acest moment, principala utilitate a cardului electronic de sănătate este de a verifica dacă un pacient este asigurat sau nu și dacă, în consecință, poate beneficia de servicii gratuite. Cardul trebuie prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu scopul de a beneficia de servicii medicale sau farmaceutice.
Potrivit CNAS, în acest fel se validează serviciul de care a beneficiat, în vederea decontării din fondul de asigurări sociale de sănătate.
Digitalizarea sistemului de sănătate în România – exemple
Pe card şi în memoria electronică a cardului sunt imprimate următoarele informaţii:
– numele şi prenumele asiguratului;
– codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
– numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate (CID);
– data naşterii;
– termenul de valabilitate al cardului (5 ani).
Așadar, cardul de sănătate conține datele de identificare ale asiguratului și codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Cardul nu stochează informații medicale cum ar fi istoricul medical sau diagnostice primite de pacient de-a lungul timpului. Datele medicale pot fi accesate de către furnizorii de servicii medicale prin intermediul cardului, dar nu sunt stocate pe card în sine.
Ce sunt prescripțiile electronice
4. Sistemul Informatic al Prescripției Electronice (SIPE), numit și rețeta electronică. Începând din 2023, pacienții pot folosi prescripții electronice pentru a-și ridica/a cumpăra din farmacii medicamentele de care au nevoie. În practică însă, rețetele electronice continuă să fie puțin utilizate de medici sau de farmaciști.
Prescripția electronică (sau rețeta electronică) este o modalitate digitală de a prescrie medicamente. În esență, medicul folosește un formular și completează rețeta printr-o aplicație conectată la sistemul informatic al CNAS. În acest mod el poate prescrie medicamente cu și fără contribuție personală pentru tratament ambulatoriu.
Astfel, medicul poate trimite rețeta direct către farmacie, eliminând necesitatea unei rețete fizice. Apoi pacientul se poate duce la farmacie pentru a primi/cumpăra medicamentele. Condiția este ca farmacia respectivă să aibă contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Digitalizarea sistemului de sănătate în România – rețetele electronice
Potrivit CNAS, farmaciștii pot elibera medicamentele prin utilizarea Sistemului Informatic al Prescripției Electronice (SIPE), pe baza cardului de sănătate sau a documentului înlocuitor pe care pacientul asigurat trebuie să-l prezinte la farmacie.
Prin urmare, atunci când medicii le prescriu medicamente utilizând rețeta electronică, indiferent dacă medicamentele sunt compensate sau au contribuție personală, asigurații pot ridica medicamentele de la farmacie fără să fie necesar să prezinte un exemplar al prescripției imprimat pe hârtie sau în format electronic.
Digitalizarea sistemului de sănătate în România – dosarul electronic al pacientului
5. Dosarul Electronic de Sănătate (DES) al pacientului este un alt sistem digital care există în teorie, însă în practică nu prea este folosit, motiv pentru care pacienții continuă să meargă la medici având cu ei dosare cu analize, scrisori medicale și alte documente tipărite pe hârtie.
DES a fost gândit pentru a fi o colecție electronică de date cu caracter medical înregistrate într-un sistem gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Astfel, DES trebuie să fie alimentat cu informații cuprinse în actele medicale emise de medici, care sunt colectate în această aplicație. Datele medicale pot fi vizualizate în totalitate de către titularul DES, care poate acorda acces gradual la date personalului medical înregistrat în sistem. Prin urmare, DES poate fi accesat de către medici cu acordul pacientului, pentru a cunoaşte istoricul medical al acestuia.
Dosarul electronic de sănătate poate fi accesat de către proprietarul acestuia numai după ce un medic înregistrat în sistem generează „Matricea de securitate” care-i va permite titularului accesul la portalul extern DES. Pentru a face acest lucru, medicul trebuie sa dețină o semnătură electronică înregistrată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI).
În practică însă, DES este puțin utilizat în România. Potrivit unui reportaj realizat de postul de televiziune PRO TV în 2022, majoritatea documentelor aflate în DES la acea dată proveneau de la medicii de familie, numărul spitalelor care transmiteau informațiile pacienților în DES fiind foarte redus.
Foto: outsideclick / hillside7 / pixabay.com
Dacă acest articol despre digitalizarea sistemului de sănătate în România vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Digitalizarea administrației locale în România. Beneficii, exemple, finanțare
3 exemple de digitalizare în administrația publică din România
Digitalizarea educației în România. Obiective vs realitate
Urmărește-ne pe Google News
