Digitalizarea sistemului de învățământ din România este în continuare o provocare pentru statul român, chiar dacă în ultimii ani s-au făcut unele progrese.
Ce înseamnă digitalizarea educației
Digitalizarea sistemului educațional se referă la integrarea tehnologiilor digitale în multe dintre aspectele predării și învățării, cu scopul de a transforma modul în care instituțiile de învățământ interacționează cu elevii/studenții.
Printre metodele, procesele și instrumentele ce pot fi aplicate în scopul digitalizării se numără cursurile online, sălile virtuale de clasă, aplicațiile educaționale, realitatea virtuală sau folosirea tool-urilor dotate cu inteligență artificială.
Digitalizarea sistemului de învățământ din România – studiu
În septembrie 2025, studiul „Digitalizarea sistemului de educație în România”, realizat de Ipsos la comanda Edge Institute, a arătat că românii au o părere bună despre digitalizare, însă consideră că digitalizarea sistemului de învățământ din România rămâne la un nivel relativ scăzut.
Vizavi de digitalizare, 70% dintre românii intervievați (eșantion = 1.500 de persoane) consideră că digitalizarea este un lucru bun, un procent în creștere față de anul 2024, când 63% dintre intervievați au răspuns afirmativ.
Din restul intervievaților, 23% au arătat că sunt neutri vizavi de digitalizare, iar 7% au spus că au o părere proastă despre acest proces.
În ceea ce privește percepția asupra nivelului de digitalizare al școlii, românii intervievați au acordat o notă medie de 6,7. Astfel, 12% dintre ei au apreciat că nivelul de digitalizare a sistemului de învățământ din România este slab, acordându-i o notă cuprinsă între 1 și 4, în vreme ce 16% au considerat că este bun, acordându-i o notă cuprinsă între 9 și 10. Însă cei mai mulți dintre intervievați (72%) au acordat o notă cuprinsă între 5 și 8.
Digitalizarea sistemului de învățământ din România și inteligența artificială
Studiul realizat de Ipsos a mai arătat că românii consideră că inteligența artificială prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje în procesul de învățare. Ei au indicat drept principale beneficii ale acestei tehnologii aspecte precum:
- alternative AI mai ieftine decât meditațiile;
- platforme AI ce oferă feedback automatizat;
- folosirea de aplicații de învățare gamificate;
- crearea și utilizarea de biblioteci digitale;
- utilizarea de simulări virtuale pentru înțelegerea conceptelor;
- adaptarea planurilor de lecție la nevoile fiecărui elev;
- reducerea stresului și a volumului de muncă al profesorilor.
Totuși, românii au și temeri legate de utilizarea tehnologiilor AI în educație, printre acestea numărându-se:
- pierderea contactului uman și a relației personale;
- reducerea capacității elevilor de a gândi independent și critic;
- recomandări eronate sau superficiale;
- pierderea locurilor de muncă pentru profesori.
Digitalizarea sistemului de învățământ din România – ce așteptări au românii
Indiferent de generații, respondenții își doresc dotarea școlilor cu aparatură modernă – tablă inteligentă, videoproiectoare sau calculatoare, precum și dotarea elevilor cu tablete. Astfel, principalele acțiuni dezirabile pe care le-au indicat intervievații au fost următoarele:
- dotarea claselor cu tablă inteligentă, video-proiectoare și calculatoare;
- dotarea elevilor cu tablete;
- o conexiune stabilă și rapidă la internet în școală;
- acces la platforme cu resurse suplimentare de învățare online (filme, link-uri utile, jocuri etc);
- creșterea cunoștințelor digitale ale profesorilor;
- dotarea profesorilor cu laptop-uri/tablete;
- aplicații care oferă informații în timp real despre note și evaluări;
- aplicații prin intermediul cărora elevii/studenții pot găsi parteneri pentru a învăța împreună;
- aplicații pentru părinți pentru ca aceștia să participe online la ședințe cu părinții și să le poată viziona ulterior ori de câte ori doresc.
Cum ar trebui să se realizeze digitalizarea educației
În privința digitalizării efective a sistemului de educație, 48% dintre intervievați au apreciat că ministrul Educației ar trebui să preia inițiativa în acest proces, în vreme ce următorii 2 factori responsabili ar fi inspectoratele școlare și unitățile de învățământ.
Digitalizarea sistemului de învățământ din România – riscuri
În ceea ce privește riscurile digitalizării sistemului de învățământ, studiul menționat arată că principala îngrijorare a românilor este una psihologică, de respingere a fenomenului din dorința de a proteja copiii. Astfel, accesul la tehnologia digitală încă este văzut de 4 din 10 români ca o posibilă dependență și un factor de distragere de la activitățile „normale”.
Printre temerile menționate de intervievați se numără:
- Dependența elevilor de dispozitivele digitale;
- Distragerea elevilor de la obiectivele educaționale;
- Reducerea interacțiunii directe;
- Părinții cred că ar putea duce la cyberbullying și furtul datelor;
- Adâncirea diferențelor dintre copii din cauza accesului inegal la tehnologiile digitale;
- Costuri suplimentare pentru părinți (dispozitivele copiilor);
- Faptul că părinții nu au competențele necesare pentru a-și ghida copiii;
- Profesorii nu au pregătirea necesară;
- Faptul că profesorii vor munci mai mult pentru a adapta conținutul.
Pentru a afla informații și despre obiectivele și măsurile pe care și le-a propus statul român în privința digitalizării sistemului de educație puteți accesa acest link.
Foto: StockSnap / HtcHnm / pixabay.com
Dacă acest articol despre digitalizarea sistemului de învățământ din România vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Digitalizarea educației în România. Obiective vs realitate
Digitalizarea băncilor din România în cifre. TOP 10 instituții
Digitalizarea primăriilor din România. Exemple, aplicații, platforme
Urmărește-ne pe Google News
