6 august, 2025

Digitalizarea educației în România se referă la integrarea tehnologiilor digitale în procesul de învățământ, cu scopul de a îmbunătăți accesul la educație, calitatea actului educațional și a învățării, precum și nivelul de alfabetizare digitală.

Ce s-a întâmplat cu strategia națională pentru digitalizarea educației

Deși România a avut la un moment dat în plan să adopte „Strategia privind digitalizarea educației în România SMART – Edu”, documentul aflându-se în consultare publică în perioada decembrie 2020 – februarie 2021, strategia a fost ulterior abandonată, după cum a relatat edupedu.ro la acea dată.

Proiectul de strategie pentru 2021-2027 fusese pus în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării în perioada în care instituția era condusă de Monica Anisie. După ce în fruntea Ministerului Educației a ajuns Sorin Cîmpeanu, dezbaterea publică, precum și strategia, au fost abandonate.

În schimb, s-a introdus un subcapitol despre digitalizarea educației în proiectul național „România Educată”, lansat de fostul președinte al României, Klaus Iohannis. Însă, în vreme ce „Strategia pentru digitalizarea educației în România în perioada 2021-2027” avea aproape 100 de pagini, subcapitolul din „România Educată” trata sumar această temă, în doar 4 pagini și jumătate.

Ce prevede proiectul „România Educată” în privința digitalizării educației

Proiectul „România Educată” enumeră 5 obiective majore referitoare la digitalizarea educației în România și propune totodată o serie de măsuri prin care cele 5 obiective să fie realizate. Cele 5 obiective se referă atât la dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor, cât și ale profesorilor.

Obiectiv 1. Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și ale studenților

Pentru realizarea acestui prim obiectiv, raportul propune măsuri precum:

elaborarea unui profil de competențe pentru elevi / studenți;
dezvoltarea mecanismelor de evaluare și de certificare a competențelor digitale ale elevilor și ale studenților, dobândite atât în contexte formale, cât și nonformale;
realizarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea și certificarea competențelor digitale în rândul profesorilor, al elevilor și al studenților;
realizarea unor activități de peer-learning cu state care au performanțe dovedite în dezvoltarea competențelor digitale (ex. Estonia), pentru identificarea celor mai eficiente abordări;
încurajarea concursurilor naționale de coding și robotică, precum și constituirea de cluburi dedicate la nivelul unităților de învățământ/local.

Digitalizarea educației în România – ce obiective își propune statul

Obiectiv 2. Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală

Printre măsurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv se numără:

includerea, în programele de formare inițială a profesorilor, a unor componente care vizează dezvoltarea competențelor digitale, cu accent pe aportul acestora la inovare și calitate în activitatea didactică, inclusiv a modulelor de siguranță on-line și de prelucrare și protecția datelor;
dezvoltarea unui mecanism de evaluare a competențelor digitale ale cadrelor didactice (prin autoevaluare, evaluare colegială, evaluarea superiorului, evaluarea beneficiarilor);
asigurarea accesului la cursuri de formare continuă;
dezvoltarea de rute alternative de formare continuă, în domeniul competențelor digitale (ex. activități metodice la nivelul unității de învățământ, mobilități internaționale, „comunități de învățare”, proiecte și parteneriate cu agenți economici sau organizații non-guvernamentale de profil).

Obiectiv 3. Dezvoltarea competențelor digitale în rândul personalului didactic auxiliar și nedidactic din sistemul de educație

Printre măsurile propuse se numără:

definirea unui set minim de competențe digitale pe care diferitele categorii de personal auxiliar și nedidactic, din sistemul de educație, trebuie să le dețină;
asigurarea unor programe adecvate de formare continuă;
dezvoltarea unei platforme / unui sistem prin care să poată fi depuse electronic documentele administrative la nivelul unității de învățământ sau în activitățile desfășurate de către instituțiile publice centrale și locale (ex. documente pentru evaluare instituțională, formare continuă, titularizare și mișcarea personalului didactic etc).

Măsuri pentru digitalizarea educației în România

Obiectiv 4. Dezvoltarea unui ecosistem digital de educație şi de formare în vederea reducerii decalajelor

Pentru atingerea acestui obiectiv autoritățile propun măsuri precum:

cces la rețeaua de internet de foarte mare capacitate;
existența unui laborator de informatică funcțional, în care se regăsesc suficiente resurse hardware și software adecvate;
asigurarea dotărilor necesare, atât din punct de vedere hardware, cât și software, pentru dezvoltarea competențelor digitale, în toate unitățile de învățământ;
accesul la internet fiabil, de mare viteză, care să nu fie limitat la o anumită sală de clasă sau la laboratorul de informatică;
toate sălile de clasă să fie dotate cu ecrane inteligente interactive sau cu videoproiectoare, iar cadrul didactic să aibă cel puțin un laptop la dispoziție, atât pentru activitatea de predare, cât și de pregătire a lecțiilor;
dezvoltarea de huburi tehnologice, fixe și/sau mobile, care să furnizeze servicii unui număr mai mare de unități de învățământ, stimulând colaborarea și peer-learningul;
elaborarea unor orientări comune pentru profesori și personalul din instituțiile de învățământ, pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a combate dezinformarea, prin educație și formare adecvată;

Ce prevede „România educată” cu privire la digitalizarea educației în România

dezvoltarea unei platforme integrate de resurse educaționale la nivel național, care să includă versiuni online ale tuturor manualelor și materialelor educaționale aprobate la nivel de sistem, lecții digitale;
acordarea de vouchere digitale pentru achiziția de dispozitive educaționale portabile corespunzătoare învățării pentru fiecare elev sau student, laptopuri și tablete grafice pentru fiecare cadru didactic, cu softuri educaționale preinstalate și conexiune la internet (intervenția are ca prioritate elevii/studenții provenind din medii sociale vulnerabile sau pentru care accesul la astfel de dispozitive condiționează participarea în procesul de educație);
oferirea voucherelor de internet pentru elevii din medii sociale vulnerabile (program-pilot), în corelare și cu programul de vouchere digitale;
dotarea Palatelor Copiilor și a Bibliotecilor Școlare cu resursele digitale (hardware și software) adecvate, inclusiv pentru crearea unor cluburi de coding sau de robotică;
dezvoltarea capacității instituțiilor de învățământ pentru a furniza modalități hibride de învățare și predare (la distanță și la fața locului) în situații specifice, atunci când predarea față în față este în mod obiectiv imposibilă, din cauze ce țin de siguranța și sănătatea elevilor/studenților;
sprijinirea părinților/tutorilor în utilizarea platformelor on-line ce deservesc sistemul de educație.

Digitalizarea educației în România – măsurile propuse de stat

Obiectiv 5. Asigurarea de programe pentru securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța on-line și etică IT

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt propuse măsuri precum:

pregătirea specifică a elevilor, a studenților și a profesorilor pentru conștientizarea și pentru prevenirea riscurilor asociate mediului on-line, pentru utilizarea responsabilă și în siguranță a dispozitivelor și a platformelor digitale;
elaborarea modulelor de pregătire în sfera siguranței on-line, a prelucrării și protecției a datelor, combaterii cyberbullyingului etc., care să constituie parte integrantă atât din formarea elevilor și a studenților, cât și din formarea inițială și continuă a cadrelor didactice;
utilizarea parteneriatelor public-private pentru conștientizarea și instruirea cadrelor didactice și a elevilor cu privire la vulnerabilitățile asociate mediului on-line și încurajarea comportamentelor pozitive.

Digitalizarea educației în România și realitatea cifrelor

În ciuda proiectelor pe hârtie, nivelul de alfabetizare digitală în România rămâne la ora actuală foarte scăzut, situându-se sub media Uniunii Europene.

Astfel, potrivit datelor Eurostat din anul 2023, România era pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul persoanelor cu vârsta între 16 și 74 de ani cu competențe digitale de bază. Doar 28% din populația adultă până în 75 de ani din România avea competențe digitale de bază, în vreme ce în UE media era de 56%.

România stă mai prost chiar și decât Bulgaria, unde procentul este de 36%, și se află la o distanță uriașă de țări precum Olanda sau Finlanda, unde nivelul de digitalizare este de 83%, respectiv 82%.

Indicatorul de competențe digitale este unul dintre indicatorii cheie de performanță în contextul Deceniului Digital, care stabilește viziunea UE pentru transformarea digitală. Obiectivul pentru 2030 este ca 80% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin competențe digitale de bază.

Competențele digitale generale se referă la 5 domenii: competențe de informare și alfabetizare a datelor, abilități de comunicare și colaborare, abilități de creare de conținut digital, abilități de siguranță și abilități de rezolvare a problemelor.

Pentru a avea cel puțin competențe digitale generale de bază, persoanele trebuie să știe cum să desfășoare cel puțin o activitate legată de fiecare domeniu.

Foto: zapCulture / zedinteractive / pixabay.com

Dacă acest articol despre digitalizarea educației în România vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:

3 exemple de digitalizare în administrația publică din România
Companii de stat profitabile. Listă cu 7 societăți
Companii de stat listate la bursă. 10 societăți de la BVB
Producători de energie listați la BVB. Listă cu 4 companii
Companii cu capital de stat din România. 9 societăți listate la BVB
Companii de stat pe pierdere. Listă cu 6 societăți