CRIZE ALE ECONOMIEI TRADIŢIONALE
crize dominante până la începutul secolului al XIX-lea, fiind în esenţă crize de subproducţie. Acestea erau provocate de fenomene naturale şi sociale nefavorabile: inundaţii, secete, epidemii, migraţii masive
crize dominante până la începutul secolului al XIX-lea, fiind în esenţă crize de subproducţie. Acestea erau provocate de fenomene naturale şi sociale nefavorabile: inundaţii, secete, epidemii, migraţii masive
(1) venit ferm la care are dreptul deţinătorul unei obligaţiuni sau al unui înscris financiar. (2) Dobânda fixă şi fermă obţinută de obligatari. (3) Înscris ataşat la un
practică a firmelor puternice de eliminare a concurenţei prin achiziţionare urmată de lichidarea sau schimbarea profilului altor firme. Fenomenul este cunoscut cu deosebire de ţările aflate în
instrument care ilustrează corelaţiile dintre oferta de muncă şi salariul real. S-a pus în evidenţă că, corespunzător unor niveluri relativ înalte ale salariului real peste nivelul S r1 în
reprezentare grafică a relaţiei dintre modificările intervenite în nivelul preţului unui bun, factor de producţie etc. şi cantitatea cerută, într-o perioadă determinată. De regulă, cantitatea cerută este înscrisă pe axa
formă grafică a alegerilor realizate de consumatori în baza unor programe de consum c. de i. este trasată pe un grafic ale cărui axe măsoară cantităţile din diferite bunuri consumate. Punctele curbei
(v. ISOCUANTĂ) CURBA “J” A DEVALORIZĂRII MONETARE, situaţie în care balanţa nominală de cont curent a unei ţări înregistrează mai întâi un deficit, apoi un exce- dent, ca
reprezentare grafică care descrie distribuţia procentuală a veniturilor sau a avuţiei în rândurile unei populaţii. În general, se reprezintă venitul cumulat procentual (pe ordonată) în funcţie de
linie care reflectă cantitatea dintr-un anumit bun economic, factor de producţie etc., oferită spre vânzare într-o anumită perioadă de timp, la variate niveluri ale preţului unitar. Într-un grafic bidimensional,
>, reprezentare grafică ce pune în evidenţă diferitele combinaţii posibile de producţie – într-un orizont scurt de timp – a două bunuri economice care pot fi obţinute prin utilizarea deplină şi eficientă a unui
descriere grafică a expectaţiilor generate de mediul de afaceri, referitoare la ratele viitoare (short) ale dobânzii obligaţiunilor. Noţiunea de randament până la scadenţă nu trebuie confundată cu randamentul obligaţiunii
(v. LEGITĂŢILE LUI ENGEL) CURBELE UTILITĂŢILOR POSIBILE, instru- ment folosit în modelele privind analiza distribuţiei bunurilor publice. C.u.p. arată variaţia utilităţilor resimţite de doi indivizi, atunci când sunt
cursul la care se efectuează operaţiunile valutare la termen (forward). La stabilirea lui se ţine seama de perspectivele evoluţiei unei valute, faţă de cea la care se
cursul la care se efectuează operaţiunile cu valută la vedere (spot) şi constituie baza de formare a cursurilor pentru tranzacţiile la care ziua de decontare este diferită de
(DE SCHIMB), preţul unei monede exprimat într-o altă monedă. El se formează în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta pe piaţa valutară. Stabilirea c.v. are denumirea specifică de cotare. C.v. este
cursul flexibil ce se formează liber în funcţie de cerere şi ofertă, fără nici o intervenţie din partea băncii centrale (flotare pură) sau cu o intervenţie minimă (flotare impură).
raportul valoric dintre monedele ţărilor membre ale F.M.I. şi Drepturile Speciale de Tragere. Acest curs se foloseşte de F.M.I., stabilindu-se pe o perioadă mai îndelungată, servind pentru tranzacţii şi
(v. COTARE LA BURSĂ) CURTEA DE CONTURI (din România), organism suprem de control financiar şi cu atribuţii de juris- dicţie în domeniul financiar, care funcţionează pe lângă Parlamentul ţării şi îşi
formă a concurenţei care are loc cu mijloace şi acţiuni contrare (opuse) uzanţelor (comerciale) legale. Aceasta distorsionează şi deturnează concurenţa de la scopul său în favoarea unuia sau
interacţiune între elementele componente ale unui sistem natural, tehnic, economic sau conceptual. C. defineşte comportamentul unui sistem. Se poate analiza folosind conceptul de “cutie neagră”, care reprezintă orice sistem
crize dominante până la începutul secolului al XIX-lea, fiind în esenţă crize de subproducţie. Acestea erau provocate de fenomene naturale şi sociale nefavorabile: inundaţii, secete, epidemii, migraţii masive
(1) venit ferm la care are dreptul deţinătorul unei obligaţiuni sau al unui înscris financiar. (2) Dobânda fixă şi fermă obţinută de obligatari. (3) Înscris ataşat la un
practică a firmelor puternice de eliminare a concurenţei prin achiziţionare urmată de lichidarea sau schimbarea profilului altor firme. Fenomenul este cunoscut cu deosebire de ţările aflate în
instrument care ilustrează corelaţiile dintre oferta de muncă şi salariul real. S-a pus în evidenţă că, corespunzător unor niveluri relativ înalte ale salariului real peste nivelul S r1 în
reprezentare grafică a relaţiei dintre modificările intervenite în nivelul preţului unui bun, factor de producţie etc. şi cantitatea cerută, într-o perioadă determinată. De regulă, cantitatea cerută este înscrisă pe axa
formă grafică a alegerilor realizate de consumatori în baza unor programe de consum c. de i. este trasată pe un grafic ale cărui axe măsoară cantităţile din diferite bunuri consumate. Punctele curbei
(v. ISOCUANTĂ) CURBA “J” A DEVALORIZĂRII MONETARE, situaţie în care balanţa nominală de cont curent a unei ţări înregistrează mai întâi un deficit, apoi un exce- dent, ca
reprezentare grafică care descrie distribuţia procentuală a veniturilor sau a avuţiei în rândurile unei populaţii. În general, se reprezintă venitul cumulat procentual (pe ordonată) în funcţie de
linie care reflectă cantitatea dintr-un anumit bun economic, factor de producţie etc., oferită spre vânzare într-o anumită perioadă de timp, la variate niveluri ale preţului unitar. Într-un grafic bidimensional,
>, reprezentare grafică ce pune în evidenţă diferitele combinaţii posibile de producţie – într-un orizont scurt de timp – a două bunuri economice care pot fi obţinute prin utilizarea deplină şi eficientă a unui
descriere grafică a expectaţiilor generate de mediul de afaceri, referitoare la ratele viitoare (short) ale dobânzii obligaţiunilor. Noţiunea de randament până la scadenţă nu trebuie confundată cu randamentul obligaţiunii
(v. LEGITĂŢILE LUI ENGEL) CURBELE UTILITĂŢILOR POSIBILE, instru- ment folosit în modelele privind analiza distribuţiei bunurilor publice. C.u.p. arată variaţia utilităţilor resimţite de doi indivizi, atunci când sunt
cursul la care se efectuează operaţiunile valutare la termen (forward). La stabilirea lui se ţine seama de perspectivele evoluţiei unei valute, faţă de cea la care se
cursul la care se efectuează operaţiunile cu valută la vedere (spot) şi constituie baza de formare a cursurilor pentru tranzacţiile la care ziua de decontare este diferită de
(DE SCHIMB), preţul unei monede exprimat într-o altă monedă. El se formează în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta pe piaţa valutară. Stabilirea c.v. are denumirea specifică de cotare. C.v. este
cursul flexibil ce se formează liber în funcţie de cerere şi ofertă, fără nici o intervenţie din partea băncii centrale (flotare pură) sau cu o intervenţie minimă (flotare impură).
raportul valoric dintre monedele ţărilor membre ale F.M.I. şi Drepturile Speciale de Tragere. Acest curs se foloseşte de F.M.I., stabilindu-se pe o perioadă mai îndelungată, servind pentru tranzacţii şi
(v. COTARE LA BURSĂ) CURTEA DE CONTURI (din România), organism suprem de control financiar şi cu atribuţii de juris- dicţie în domeniul financiar, care funcţionează pe lângă Parlamentul ţării şi îşi
formă a concurenţei care are loc cu mijloace şi acţiuni contrare (opuse) uzanţelor (comerciale) legale. Aceasta distorsionează şi deturnează concurenţa de la scopul său în favoarea unuia sau
interacţiune între elementele componente ale unui sistem natural, tehnic, economic sau conceptual. C. defineşte comportamentul unui sistem. Se poate analiza folosind conceptul de “cutie neagră”, care reprezintă orice sistem