grupă principală de bunuri economice, constituită după criteriul destinaţiei lor finale. S. cuprind bunurile de consum personal (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă etc.) şi bunurile de consum social (servicii publice de sănătate, de educaţie etc.).
scop al oricărei firme, al oricărei unităţi economice. De pildă, întreprinzătorii urmăresc maximizarea profitului încasat; managerii unor firme mari având acest scop vor continua să lărgească producţia,
situaţie de lipsă materială definită printr-un venit bănesc ce rămâne inferior unui prag considerat limită, în condiţii date, pentru existenţa umană. S. este un mod de viaţă prin natura sa şi
(v. SĂRĂCIE) Sărăcie relativă (v. SĂRĂCIE) SCHIMBUL (CIRCULAŢIA), componentă a activităţii economice care cuprinde activităţile de distribuire în spaţiu a bunurilor materiale pe calea vânzării-cumpărării sau pe alte căi,
toate veniturile brute obţinute din muncă, constând din salariul de bază, precum şi din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată.
formă a salariului-cost, respectiv sumele ce se acordă tuturor salariaţilor unor întreprinderi pentru participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau ca facilităţi acordate salariaţilor la unele
acea formă a salariului-venit care, teoretic, se determină în funcţie de salariul minim real. Practic, s. de b. se calculează prin înmulţirea tarifului salarial orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o
suma primită de salariat, care se determină în corelaţie cu cantitatea de muncă prestată, cu efectele ei, efecte care depind nu numai de calitatea muncii, ci şi de
salariu care maximizează contribuţia de efort a individului la activitatea întreprinderii. Considerându-se o funcţie care descrie legătura dintre efortul depus de lucrător şi salariul primit de
(v. RISC DE ŢARĂ) RISC SISTEMATIC, numit şi risc de piaţă, este riscul aferent tuturor titlurilor de valoare dintr-o anumită categorie (acţiuni, obligaţiuni), care decurge din evoluţia generală a pieţei
(v. RISC DE ŢARĂ) Risc suveran (v. RISC DE ŢARĂ) RITM DE CREŞTERE ECONOMICĂ, indicator ce exprimă variaţia în timp a producţiei, în funcţie de modificarea preţurilor. La acelaşi
(1898-1984), economist englez, adept al neoliberalismului, profesor universitar. A studiat cu pasiune multe probleme teoretice ale economiei, unele dintre aprecierile sale cu privire la statutul ştiinţei
(v. RASDAQ) ROSTOW, WALTER W. (n. 1916), economist şi politolog american, profesor universitar. Este cunoscut în rândul economiştilor mai ales prin teoria stadiilor creşterii şi dezvoltării social-economice. Conform
circuitul capitalului privit ca proces continuu, care se repetă. Ea se desfăşoară în timp şi cuprinde circuite înlănţuite, în cadrul cărora are loc schimbarea succesivă a formelor funcţionale
componentă a noilor forme de organizare a muncii, aplicabilă marilor întreprinderi, mai ales celor din industria automobilelor (Volvo, Renault, Peugeot etc.), prin care se urmăreşte regruparea sarcinilor
denumire dată ansamblului de acţiuni de ameliorare genetică a seminţelor la culturile de bază (orez, grâu), demarate în anii 1960 pentru a impulsiona producţia agricolă în zonele şi ţările cu
resurse aflate la dispoziţia guvernului şi a organelor locale, destinate acoperirii unor nevoi de finanţare nou apărute, având un caracter deosebit prin natura şi urgenţa lor (v.
stocuri de bunuri de capital şi de consum constituite la dispoziţia statului pentru a fi utilizate în situaţii de forţă majoră, calamităţi naturale, dezastre etc. R. de s. se
procent din totalul resurselor atrase de către băncile de rangul al doilea, pe care acestea le păstrează în rezervă, în conturi nepurtătoare de dobândă deschise la banca
grupă principală de bunuri economice, constituită după criteriul destinaţiei lor finale. S. cuprind bunurile de consum personal (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă etc.) şi bunurile de consum social (servicii publice de sănătate, de educaţie etc.).
scop al oricărei firme, al oricărei unităţi economice. De pildă, întreprinzătorii urmăresc maximizarea profitului încasat; managerii unor firme mari având acest scop vor continua să lărgească producţia,
situaţie de lipsă materială definită printr-un venit bănesc ce rămâne inferior unui prag considerat limită, în condiţii date, pentru existenţa umană. S. este un mod de viaţă prin natura sa şi
(v. SĂRĂCIE) Sărăcie relativă (v. SĂRĂCIE) SCHIMBUL (CIRCULAŢIA), componentă a activităţii economice care cuprinde activităţile de distribuire în spaţiu a bunurilor materiale pe calea vânzării-cumpărării sau pe alte căi,
toate veniturile brute obţinute din muncă, constând din salariul de bază, precum şi din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată.
formă a salariului-cost, respectiv sumele ce se acordă tuturor salariaţilor unor întreprinderi pentru participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau ca facilităţi acordate salariaţilor la unele
acea formă a salariului-venit care, teoretic, se determină în funcţie de salariul minim real. Practic, s. de b. se calculează prin înmulţirea tarifului salarial orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o
suma primită de salariat, care se determină în corelaţie cu cantitatea de muncă prestată, cu efectele ei, efecte care depind nu numai de calitatea muncii, ci şi de
salariu care maximizează contribuţia de efort a individului la activitatea întreprinderii. Considerându-se o funcţie care descrie legătura dintre efortul depus de lucrător şi salariul primit de
(v. RISC DE ŢARĂ) RISC SISTEMATIC, numit şi risc de piaţă, este riscul aferent tuturor titlurilor de valoare dintr-o anumită categorie (acţiuni, obligaţiuni), care decurge din evoluţia generală a pieţei
(v. RISC DE ŢARĂ) Risc suveran (v. RISC DE ŢARĂ) RITM DE CREŞTERE ECONOMICĂ, indicator ce exprimă variaţia în timp a producţiei, în funcţie de modificarea preţurilor. La acelaşi
(1898-1984), economist englez, adept al neoliberalismului, profesor universitar. A studiat cu pasiune multe probleme teoretice ale economiei, unele dintre aprecierile sale cu privire la statutul ştiinţei
(v. RASDAQ) ROSTOW, WALTER W. (n. 1916), economist şi politolog american, profesor universitar. Este cunoscut în rândul economiştilor mai ales prin teoria stadiilor creşterii şi dezvoltării social-economice. Conform
circuitul capitalului privit ca proces continuu, care se repetă. Ea se desfăşoară în timp şi cuprinde circuite înlănţuite, în cadrul cărora are loc schimbarea succesivă a formelor funcţionale
componentă a noilor forme de organizare a muncii, aplicabilă marilor întreprinderi, mai ales celor din industria automobilelor (Volvo, Renault, Peugeot etc.), prin care se urmăreşte regruparea sarcinilor
denumire dată ansamblului de acţiuni de ameliorare genetică a seminţelor la culturile de bază (orez, grâu), demarate în anii 1960 pentru a impulsiona producţia agricolă în zonele şi ţările cu
resurse aflate la dispoziţia guvernului şi a organelor locale, destinate acoperirii unor nevoi de finanţare nou apărute, având un caracter deosebit prin natura şi urgenţa lor (v.
stocuri de bunuri de capital şi de consum constituite la dispoziţia statului pentru a fi utilizate în situaţii de forţă majoră, calamităţi naturale, dezastre etc. R. de s. se
procent din totalul resurselor atrase de către băncile de rangul al doilea, pe care acestea le păstrează în rezervă, în conturi nepurtătoare de dobândă deschise la banca
