Experți din industria pharma avertizează că devalorizarea leului ar putea duce la dispariția a noi medicamente de pe piața românească, în contextul în care anual astfel de produse, unele vitale, sunt retrase din cauza prețurilor neprofitabile pentru producători.
În ultimii 5 ani, s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă.
De exemplu, din 2024 și până în 2025, au fost retrase definitiv de pe piața românească, în principal ca urmare a deciziilor economice ale producătorilor, inclusiv mai multe medicamente ieftine sau generice, printre care antibiotice (Ospamox, Linezolid, Zinnat), medicamente oncologice (Sunitinib, Hycamtin, Lenalidomidă), analgezice (Tramal Retard), antidepresive (Duloxetine), și tratamente pentru hipertensiune (Talliton, Rawel, Egilok).
Consultantul healthcare Cristian Rădulescu, cofondator MedRadar, a declarat marți seara, la Medika Tv, că mecanismul de stabilire a prețului medicamentelor, motivul discontinuităţii în aprovizionarea cu medicamente, ar trebui modificat radical, pentru a corespunde noilor realități.
”Cauzele sunt în esenţă modul în care a fost setat sau construit acest sistem de formare a preţului medicamentelor şi de reglementare a pieţei farmaceutice. Vedem efectul unor decizii şi al unor implementări făcute acum 10-15 ani, când mecanismul de formare a preţului a fost făcut pentru realităţile de la momentul respectiv, (…) în sensul în care am spus că vrem să avem cele mai ieftine medicamente din Europa, pentru că suntem o ţară săracă, pacienţii nu au bani, sistemul nu are bani şi aşa mai departe. Ceea ce este perfect corect, dar nu mai suntem în acea realitate”, a explicat Cristian Rădulescu.
Cum se stabilește prețul medicamentelor importate de România
Prețurile sunt stabilite printr-o metodologie care se bazează pe compararea prețurilor din alte țări europene, calculul prețului maximal cu adaosuri legale și aprobarea oficială de către Ministerul Sănătății, cu scopul de a asigura accesibilitatea și sustenabilitatea financiară a medicamentelor în sistemul de sănătate.
Mecanismul
- Prețurile maxime aprobate nu pot depăși cel mai mic preț al aceluiași medicament în țările de comparație. Țările de referință pentru comparație sunt: Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia și Germania.
- Prețul maximal cu ridicata se calculează în funcție de prețul extern CIP (cel mai mic preț dintr-un grup de țări de referință) înmulțit cu cursul de schimb valutar, la care se adaugă adaosul de distribuție.
- Există norme specifice privind calculul și procedura de aprobare a prețurilor maxime, publicate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 368/2017 și alte acte normative.
- Sunt prevăzute și mecanisme de corecție anuală a prețurilor, înghețare temporară a prețurilor sau indexări pentru anumite categorii de medicamente.
- Pentru medicamentele esențiale, există o metodă diferită de calcul a prețului, conform unor hotărâri de guvern.
Situația s-ar putea agrava din cauza deprecierii leului
Dragoş Damian, director al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a declarat pentru News.ro că un val nou de retrageri de pe piață, în special de medicamente ieftine, ar putea să urmeze, dacă va continua devalorizarea euro.
Atrăgând atenția că nu trebuie creată panică, el amintește că un fenomen de acest tip a avut loc în Ungaria, atunci când forintul a trecut printr-o depreciere puternică.
În cazul medicamentelor cu prescripţie, acestea nu se pot scumpi imediat, datorită reglementării ce permite o singură ajustare pe an în funcție de cursul euro. Astfel încât, dacă acum are loc o modificare a cursului euro-leu, producătorii pot să scumpească medicamentele la începutul anului 2026.
„Noi avem acum o creştere de euro de 2% – 3%, s-a mai liniştit din ce se vede, dacă un medicament costă 10 lei el va costa, dacă se face o corecţie leu-euro, 10 lei şi 20 de bani, adică nu vorbim despre o creştere dramatică. Dar dacă cursul creşte 10-20%, atunci acel medicament va costa 11 lei sau 12 lei şi este un impact”, a explicat Dragoş Damian.
„Dacă luăm un caz excepţional, rău, în care cursul euro sare de 15 – 20%, atunci producătorii, acea pierdere trebuie să şi-o asume, dacă pot să şi-o asume, dacă nu, produsul devine nerentabil şi atunci producătorul trebuie să spună: <<Noi trebuie să-l scoatem din fabricaţie, nu putem să-l mai fabricăm la acest curs>>. Este o situaţie care s-a întâmplat în Ungaria, de exemplu, unde a avut loc o devalorizare puternică a forintului şi producătorii nu au mai putut să fabrice acele produse din cauza pierderilor. E o situaţie pe care am reuşit să o evităm, în toată experienţa mea de mulţi ani în care negociem cu Ministerul Sănătăţii, am reuşit să o evităm, Ministerul Sănătăţii a fost destul de deschis la corecţii de preţuri”, a mai adăugat Dragoș Damian.
Riscul este crescut în cazul medicamentelor ieftine, în cazul cărora producătorul poate să tragă linie şi să spună ”Medicamentul este nerentabil şi eu îl scot din fabricaţie”, a mai explicat directorul PRIMER.
Riscurile, agravate de situația macro
Pacienţii nu vor plăti mai mulţi bani pentru medicamentele gratuite sau compensate, dar creșterea de preț va fi suportată de stat, în condițiile în care cheltuielile publice cu aceste produse sunt insuficiente și cresc întârzierile de decontare de la Fondul Național Unic pentru Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Prețurile mai mari, în cazul medicamentelor esențiale, vor crește suplimentar presiunile asupra FNUASS, într-un moment în care guvernanții sunt obligați să reducă deficitul bugetar.
Anul trecut, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), a avut alocate aproape 54 de miliarde de lei credite bugetare pentru capitolul bunuri și servicii, care cuprinde și medicamentele, iar anul acesta s-au bugetat doar un miliar de lei în plus, până la 55 miliarde.
În 2024 suma rezervată exclusiv pentru medicamente a fost de aproximativ 17,7 miliarde lei, în creștere cu 2% față de anul precedent.
La începutul acestui an, fosta președintă a CNAS, dr. Valeria Herdea, a declarat că va fi nevoie de o rectificare bugetară, care să acopere costurile medicamentelor compensate pentru lunile noiembrie și decembrie.
Deși bugetul total al FNUASS a crescut în 2025 cu 3,7 miliarde de lei, ajungând la 77,2 miliarde de lei (15,4 miliarde euro), suma nu este suficientă pentru a acoperi extinderea serviciilor și medicamentelor decontate de CNAS, cu atât mai mult cu cât majorarea pentru bunuri și servicii este de numai un miliard.
Reamintim că toate instituțiile financiar – bancare prognozează în continuare o depreciere a leului, pe fondul deteriorării indicatorilor macroeconomici.
(Citește și: Lipsesc din nou medicamente esențiale – pentru diabet, boli cardiovasculare, oncologie)
****
Urmărește-ne pe Google News
