Deficitul de cont curent al României a urcat în noiembrie la 27,1 mld. euro, cu circa un miliard de euro în plus față de noiembrie 2024, din cauza deteriorării balanței veniturilor primare, în condițiile în care deficitul generat de exportul net a scăzut ușor, iar contribuția pozitivă a serviciilor s-a menținut, reiese din datele publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).
Astfel, în structură:
– balanţa bunurilor (importurile și exporturile de mărfuri) a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro (-27,14 mld. euro)
– balanța serviciilor (importurile de servicii de transport, turism, IT etc) a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro (+10,97 mld. euro)
– balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu un miliard de euro (-8,88 mld. euro)
Veniturile primare din contul curent al balanței de plăți reprezintă veniturile obținute de rezidenți și nerezidenți din muncă și din deținerea capitalului, rezultate din relațiile economice internaționale ale unei țări. Veniturile primare includ, de exemplu, salariile obținute de lucrătorii români în străinătate, dobânzile plătite investitorilor străini pentru împrumuturi acordate României și dividendele transferate de filialele firmelor străine către companiile-mamă.
– iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro (+149 mil. euro.
Veniturile secundare din contul curent al balanței de plăți reprezintă transferuri curente fără contraprestație, precum remitențele trimise de românii din străinătate, ajutoarele externe nerambursabile și contribuțiile sau plățile către organizații internaționale.
Exporturile de servicii IT&C și de transport au crescut, dar impactul pozitiv a fost anulat de turism
Apartenența la Schengen a dus la o creștere semnificativă, de circa 24,5%, a excedentului de cont curent generat de serviciile de transport, acesta urcând la 5,57 mld. euro în primele 11 luni din 2025.
Excedentul de la IT&C a crescut la rândul său, cu 10,5%, până la 6,36 mld. euro.
Aceste câștiguri au fost însă anulate de deficitul de la turism: -4,27 mld. euro, în creștere cu 31,4% față de noiembrie 2024.
Creștere de 40% a investițiilor directe ale nerezidenților
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 7,58 mld., în creștere cu 41,6% comparativ cu perioada ianuarie–noiembrie 2024, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 5,02 mld. euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,56 mld. euro.
În perioada ianuarie–noiembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 24 mld. euro, până la 227,51 mld. euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 178,59 mld. euro la 30 noiembrie 2025 (78,5% din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,91 mld. euro (21,5% din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,7% față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% în perioada ianuarie–noiembrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2025 a fost de 6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2025 a fost de 103,5%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.
(Citește și: ”Daniel Dăianu: În România „s-au scăpat hățurile din mână”. Polonia, cu deficit bugetar de 6,6%, are surplus de cont curent. Investițiile publice nu pot justifica deficite bugetare foarte mari în mod sistematic”)
***
Urmărește-ne pe Google News
