Deficitul comercial pe primul trimestru din 2017 a fost de 2,32 miliarde euro, cu 18% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor furnizate de INS.
Exporturile au crescut într-un ritm foarte bun (+11,5%, până la 15,46 miliarde euro), dar au fost devansate de importuri, care s-au majorat cu 12,4%, până la 17,78 miliarde euro.
Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut de la începutul acestui an până la 90,7% dar rămâne peste valoarile consemnate pentru 2015 şi 2016.
Din păcate, deficitul lunar din comerţul exterior a urcat din nou în luna martie peste pragul de 1 miliard de euro, atins doar în două din ultimele 15 luni.
Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – februarie 2017 se prezintă după cum urmează:
Schimburile cu țările din UE au fost de 11,76 miliarde de euro la export (cu o pondere de 76,1% din total exporturi) și 13,51 miliarde euro la import (76,0% din total importuri, pondere în creştere faţă de luna anterioară). Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 3,70 miliarde euro (23,9% din total exporturi) și importuri de 4,27 miliarde euro (24,0% din total importuri).
De reţinut ca evoluţie importantă în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 90% anul trecut până la doar 75% în primele trei luni din 2017, în timp ce ponderea deficitului a crescut pe segmentul schimburilor extracomunitare, de la circa 10% anul trecut la 25% în primul trimestru din anul curent.
Cum arată, în structură, soldul schimburilor externe
În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,83 miliarde euro), unde gradul de acoperire a importurilor cu expoturile efectuate a fost de 113%. Această valoare este, însă, în scădere de la începutul acestui an, la fel ca şi ponderea acestui excedent sectorial în deficitul total ( de la 48% la finele lunii precedent la doar 36% pe primul trimestru).
Gradul de acoperire a fost în scădere uşoară şi pe segmentul de alte produse manufacturate ( de la 98% la 96%), unde deficitul înregistrat a fost de circa 200 milioane de euro. Adică undeva la jumătate faţă de situaţia de la produse alimentare, unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturile realizate a coborât destul de rapid la doar 68%, după ce fusese atinsese 100% în urmă cu doi-trei ani.
Datele oferite de INS arată că întregul deficit comercial din comerţul exterior al României poate fi atribuitsectoarelor de produse chimice şi de combustibili, care cumulează 101% din total, pe fondul unor performanţe foarte slabe ale industriei chimice ( doar 29% grad de acoperire) şi surprinzător de slabe pe partea de combustibili (47% grad de acoperire).
Deficitul înregistrat pe segmentul de materii prime este unul puţin semnificativ şi nici nu ar fi o problemă dacă am importa mai multe materii prime decât exporta, pentru a obţine mai multă valoare adăugată pe baza lor în ţară.
În fine, dar nu în ultimul rând, ar trebui subliniat faptul că devalorizarea uşoară a monedei naţionale în raport cu euro nu a ajutat la reducerea deficitului comercial pe calea competitivităţii sporite prin preţ. Cursul mediu pe primul trimestru din 2017 a fost 4,52 lei/euro faţă de 4,49 lei/euro în primul trimestru din 2016, dar rezultatul a fost o creştere cu peste o şesime a deficitului commercial.
Urmărește-ne pe Google News
