Politica comercială a administrației Trump și efectele pe care aceasta le-a produs asupra piețelor internaționale (de la burse, la dobânzi și monede) au stârnit îngrijorări cu privire la perspectivele economiei SUA. Cu toate că modelul Atlanta Fed indică o contracție de 2,8% a PIB-ului în primul trimestru al anului, datele de până acum arată că economia SUA a intrat în vâltoarea războiului tarifar surprinzător de robustă. Mai puțin bine par să o ducă economia Europei și a Chinei.
„Datele privind indicele prețurilor de consum pentru luna martie au fost cam cele mai bune la care s-ar fi putut aștepta cineva în mod rezonabil”, notează jurnaliștii Bloomberg. Inflația la alimente a crescut ușor, iar prețul ouălor – un subiect sensibil din punct de vedere politic – a înregistrat un avans de 60,4% față de anul trecut, însă, per ansamblu, indicatorii de bază au fost remarcabil de sănătoși.
Mai exact, prețurile rigide, adică cele ale produselor ale căror tarife sunt greu de modificat, au scăzut la cel mai redus nivel de la începutul anului 2022. Indicatorii medii ajustați și mediani au scăzut, semnalând că dezinflația a fost extinsă, în timp ce indicatorul prețurilor serviciilor, excluzând locuințele – un reper important pentru Rezerva Federală – a scăzut brusc sub pragul de 3%.
„Dacă adăugăm și datele despre ocuparea forței de muncă de săptămâna trecută, care au fost și ele surprinzător de puternice, sănătatea economiei americane este mai robustă decât și-ar fi imaginat majoritatea economiștilor acum trei luni. Inflația este aproape în intervalul țintă, iar ocuparea forțată de muncă continuă să crească”, notează Bloomberg.
Strategii Wells Fargo au punctat la rândul lor că există câteva semnale promițătoare care sugerează că economia americană ar putea evita o contracție în acest an, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari de pe Wall Street, generate de haosul recent de pe piețe.
Patru argumente în favoarea economiei americane
Banca a menționat că și-a redus așteptările privind creșterea PIB-ului SUA pentru acest an, însă datele economice concrete rămân solide. Printre argumentele lor se numără:
- Veniturile au crescut constant, chiar și ajustate cu inflația
Cheltuielile de consum au arătat semne de încetinire în ultimele luni, însă americanii care cheltuiesc mai puțin sunt sprijiniți de o creștere mai mare a veniturilor. Venitul personal disponibil, ajustat cu inflația, a crescut constant în ultimii ani, atingând un nivel record în al patrulea trimestru al anului 2024, potrivit datelor Rezervei Federale.
Crearea de locuri de muncă rămâne, de asemenea, solidă. Economia a adăugat luna trecută 228.000 de noi locuri de muncă, peste așteptări, în timp ce rata șomajului a rămas aproape de minime istorice. Piața muncii rezilientă este un alt factor care „amortizează” puterea de cumpărare a consumatorilor, a precizat banca.
- Averea gospodăriilor a crescut
În ciuda corecțiilor de pe bursele americane, averea gospodăriilor era ridicată, ceea ce le oferă americanilor – în special celor cu venituri mai mari * un oarecare răgaz. Valoarea netă a averii gospodăriilor din SUA a atins un nivel record de 160.000 de miliarde de dolari în al patrulea trimestru al anului trecut.
„Câștigurile consistente obținute anterior din acțiuni și alte active financiare sunt suficiente, în opinia noastră, pentru a susține cheltuielile gospodăriilor cu venituri mai mari, mai ales pe măsură ce cererea acumulată se intensifică în lunile mai calde”, au declarat strategii de la Wells Fargo.
- Dobânzile pe termen lung sunt în scădere
Costurile de împrumut în economie s-au redus în ultimele luni, un aspect pozitiv pentru consumatorii americani.
Randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani, care reflectă ratele pe termen lung din economie, a scăzut săptămâna trecută la cel mai redus nivel din octombrie, pe fondul vânzărilor masive de pe piețe.
Ratele ipotecare s-au redus, de asemenea. Rata medie pentru un credit ipotecar pe 30 de ani cu dobândă fixă a scăzut săptămâna trecută la 6,6%, potrivit datelor Freddie Mac, mult sub vârful de 7,79% atins în 2023.
„Scăderile recente ale dobânzilor pe termen lung au ajutat deja la stabilizarea sectoarelor sensibile la credit, cum ar fi cel imobiliar”, a precizat banca.
- Piețele financiare rămân lichide
Există mai puțini bani în circulație pe piețele financiare decât înainte de declinul bursier, însă nivelurile de lichiditate rămân totuși „mai favorabile” comparativ cu cele observate înaintea recesiunilor anterioare, a precizat Wells Fargo.
„Mai exact, rezervele bancare sunt abundente”, au declarat strategii, adăugând că marjele de credit – un indicator al riscului perceput asociat deținerii de datorii pe piața obligațiunilor corporative în raport cu un reper – rămân „mult sub” nivelurile asociate în trecut cu stresul financiar.
Economia europeană, mai fragilă – tarifele ar putea anula efectul investițiilor de amploare planificate
Economia europeană, pe de altă parte, a intrat în „războiul comercial” de pe o poziție mai fragilă, așa încât, evoluțiile de până acum au creat îngrijorări în rândul oficialilor Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la faptul că tarifele ar putea duce la stagnarea economiei UE, spulberând speranțele de redresare survenit recent, ca urmare a planurilor de investiții publice de amploare.
Banca Centrală Europeană a prezis luna trecută că un război comercial ar reduce creșterea economică a zonei euro cu 0,5 puncte procentuale în primul an și ar duce temporar la o creștere a prețurilor de o amploare similară, în cazul în care Uniunea Europeană ar riposta.
Tarifele anunțate de administrația Trump au stârnit îngrijorări că impactul ar fi semnificativ mai mare, de până la un punct procentual potrivit unor discuții informale ale Eurogroupului.
Acest lucru ar anula practic toată creșterea economică a zone euro, având în vedere că se preconizează că blocul va crește cu aproximativ 1% în acest an.
Unii specialiștii prognozează că tarifele vor duce la încetinirea activității economice și implicit la scăderea economiei UE, în vreme ce alții argumentează că o fragmentare mai mare a comerțului global ar putea duce la o inflație structural mai mare pe termen lung.
China – între ciocanul tarifelor și nicovala supraproducției
China, a doua cea mai mare economie a lumii a avut un început dificil de an în 2025. O redresare timidă a vânzărilor cu amănuntul și o expansiune solidă a activității industriale au fost contrabalansate de creșterea șomajului și de presiunile deflaționiste, ceea ce a alimentat apelurile pentru noi măsuri de stimulare economică.
Prețurile de consum din China au scăzut pentru a doua lună consecutiv în martie, în timp ce deflația la porțile fabricilor s-a accentuat, pe fondul intensificării războiului comercial cu SUA, ceea ce a amplificat temerile legate de creșterea stocurilor de exporturi nevândute, care ar putea duce la scăderi și mai mari ale prețurilor interne.
„Presiunile deflaționiste au persistat luna trecută și aproape sigur se vor adânci în trimestrele următoare, pe măsură ce devine tot mai dificil pentru firmele chineze să exporte surplusul de producție”, a precizat Julian Evans-Pritchard, de la Capital Economics.
Consumul a fost în centrul atenției anul acesta, având în vedere că se preconizează că aportul net al exporturilor la creștere va deveni negativ, pe măsură ce Beijingul aplică măsuri de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, punând astfel sub semnul întrebării atingerea obiectivului de creștere a PIB-ului Chinei de aproximativ 5%.
„Ne așteptăm ca politicile fiscale să stimuleze cererea internă în contextul șocurilor externe”, au declarat economiștii de la Citi, prognozând o finanțare suplimentară de 1 trilion de yuani (136,06 miliarde de dolari) până la 1,5 trilioane de yuani la mijlocul anului.
(Citește și: ”Economiștii refac calculele: Prognoza de creștere a României scade cu 0,2PP din cauza tarifelor SUA – Impulsul fiscal german și reînarmarea se vor vedea pe termen mediu”)
***
Urmărește-ne pe Google News
