Datoria globală a crescut cu aproximativ 7,5 trilioane de dolari în primele trei luni ale anului, atingând un nivel record de peste 324 de trilioane de dolari, arată datele Institutului pentru Finanțe Internaționale (IFI), preluate de Reuters.
China, Franța și Germania au fost principalii contribuitori la creșterea datoriei globale, în timp ce nivelurile datoriei au scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite și Turcia.
„Deși deprecierea accentuată a dolarului american față de principalii parteneri comerciali a contribuit la creșterea valorii datoriei exprimate în dolari, creșterea din primul trimestru a fost de peste patru ori mai mare decât creșterea medie trimestrială de 1,7 trilioane de dolari observată de la sfârșitul anului 2022,” a declarat Institutul pentru Finanțe Internaționale în raportul său Global Debt Monitor.
Datoria statelor emergente: 245% din PIB
Raportul dintre datoria globală și producția economică a continuat să scadă lent, situându-se puțin peste 325%. Cu toate acestea, în piețele emergente, raportul a atins un nivel record de 245%.
Datoria totală în piețele emergente a crescut cu peste 3,5 trilioane de dolari în primul trimestru, ajungând la un nivel record de peste 106 trilioane de dolari. Doar China a fost responsabilă pentru peste 2 trilioane din această creștere, potrivit Institutului pentru Finanțe Internaționale. Datoria guvernamentală a Chinei în raport cu PIB-ul este de 93% și se estimează că va ajunge la 100% până la sfârșitul anului.
Datoria piețelor emergente, excluzând China, a atins de asemenea un record nominal, cu Brazilia, India și Polonia înregistrând cele mai mari creșteri ale datoriei exprimate în dolari. Totuși, raportul datorie/PIB al piețelor emergente, cu excepția Chinei, a scăzut sub 180%, cu aproximativ 15 puncte procentuale sub recordul anterior, a precizat IIF.
Este important de menționat că piețele emergente se confruntă cu un nivel record de 7 trilioane de dolari în obligațiuni și împrumuturi care ajung la scadență în restul anului 2025, în timp ce în economiile dezvoltate această valoare se apropie de 19 trilioane de dolari.
Toți ochii pe SUA
Slăbirea dolarului a acționat ca un amortizor în economiile în curs de dezvoltare, limitând impactul creșterii volatilității provocate de războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump.
„Totuși, dacă incertitudinea privind politicile persistă o perioadă îndelungată, este posibil ca politica fiscală să fie nevoită să devină din ce în ce mai acomodativă — în special în țările cu legături comerciale strânse cu SUA,” a precizat Institutul pentru Finanțe Internaționale.
Există, de asemenea, îngrijorări legate de nivelul datoriei SUA și de efectele pe care le-ar putea avea nevoile mari de finanțare ale celei mai mari economii din lume — determinate parțial de inițiativa de reducere a taxelor — asupra randamentelor titlurilor de stat americane.
„O creștere accentuată a ofertei de titluri de stat americane ar pune presiune ascendentă asupra randamentelor și ar majora semnificativ cheltuielile guvernamentale cu dobânzile,” a precizat Institutul pentru Finanțe Internaționale.
„Într-un astfel de scenariu, riscul de inflație ar crește, de asemenea.”
Administrația Trump consideră tarifele vamale o modalitate de a acoperi deficitul bugetar ce va rezulta din reducerile de taxe pe care le-a promis, însă incertitudinea din jurul politicii comerciale și aplicarea sa imprevizibilă au încetinit investițiile companiilor și au afectat creșterea economică a SUA.
„Există, de asemenea, posibilitatea ca un tarif universal de 10% să reducă, în cele din urmă, veniturile guvernamentale dacă va declanșa represalii din partea partenerilor comerciali externi,” se arată în raportul IIF.
(Citește și: ”FMI, Fiscal Monitor: Noua eră de incertitudine din economia globală împinge datoria publică la cele mai ridicate cote de la Al Doilea Război Mondial încoace”)
***
Urmărește-ne pe Google News
