Datele privind structura PIB confirmă că economia României traversează o tranziție structurală: modelul de creștere bazat pe consum își pierde din forță, în timp ce investițiile devin principalul motor al avansului economic.
Potrivit datelor privind detalierea creșterii PIB pentru trimestrul al patrulea din 2025, economia s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul anterior. Cum și trimestrul precedent a consemnat o scădere, România se află în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, al doilea episod de acest tip după cel din prima jumătate a anului 2024.
În termeni anuali, PIB-ul real a crescut cu 0,2% în ultimul trimestru din 2025, iar pentru întregul an avansul economic s-a situat la 0,7%, în ușoară încetinire față de 0,9% în 2024. Este al doilea an consecutiv în care economia evoluează mult sub potențial, în pofida unor deficite bugetare ridicate, notează Vlad Ioniță, analist BCR, într-o notă transmisă investitorilor.
Investițiile, contribuție de 1pp la creșterea economică din 2025
În opinia sa, structura creșterii indică însă o schimbare importantă a modelului economic. Pe partea cererii, consumul privat a avut o contribuție modestă, de doar 0,4 puncte procentuale la creșterea de 0,7% a PIB în 2025, în timp ce consumul public a avut o contribuție negativă, de -0,3 puncte procentuale, ceea ce reflectă o dinamică generală slabă a consumului.
În schimb, investițiile au devenit principalul motor al economiei, contribuind cu 1 punct procentual la creșterea PIB în 2025, deși „evoluția trimestrială a fost relativ plată, ceea ce sugerează și efecte de bază favorabile”, potrivit economistului BCR. Exporturile nete au avut o contribuție negativă la nivelul întregului an, de -0,6 puncte procentuale, în timp ce variația stocurilor a avut o contribuție relativ neutră, de 0,2 puncte procentuale.
Ștefan Posea, economist ING România, semnalează la rândul său, contribuția extrem de modestă a consumului la avansul PIB față de mediile pe termen lung: 0,4 pp față de 3-4%.
„Aceste rate scăzute evidențiază limitele modelului economic al României bazat de mult timp pe consum. Faza actuală de ajustare reflectă o reechilibrare către o creștere bazată pe investiții, care ar trebui să înceapă să susțină capacitatea productivă a economiei”, a punctat specialistul, într-o notă transmisă investitorilor.
Pe partea ofertei, construcțiile au fost sectorul cu cea mai mare contribuție la creșterea economică, adăugând 0,5 puncte procentuale la avansul PIB din 2025.
Agricultura a contribuit cu 0,2 puncte procentuale, industria a avut o contribuție neutră, iar serviciile au avut un impact ușor negativ, de -0,1 puncte procentuale, deși sectorul IT&C a continuat să genereze o parte din dinamica de creștere.
Presiuni pe exportul net în a doua parte a anului
Economiștii BCR mențin prognoza de creștere economică pentru 2026 la 1% din PIB.
Referitor la perspectiva pentru 2026, Vlad Ioniță estimează că „consumul gospodăriilor este așteptat să rămână moderat în prima jumătate a anului, pe fondul condițiilor financiare încă restrictive și al presiunilor asupra veniturilor reale. În schimb, investițiile ar urma să accelereze, susținute de fondurile europene semnificative disponibile României.”
Exporturile nete ar putea avea o contribuție în mare parte neutră la creșterea economică, deși există riscul unor presiuni ușor negative în a doua parte a anului, dacă importurile vor accelera odată cu relansarea investițiilor și a consumului. În același timp, efectul de bază negativ de la finalul anului 2025 continuă să apese asupra perspectivelor de creștere economică din 2026.
Consolidare fiscal-bugetară, dar cu alocări record pentru investiții
Conform execuției bugetare de anul trecut, investițiile publice realizate în 2025 au totalizat aproximativ 137,5 miliarde lei, reprezentând în jur de 7,2% din PIB, „cel mai ridicat nivel al investițiilor publice din istoria postdecembristă a României”, potrivit premierului Ilie Bolojan. Din totalul investițiilor, o parte semnificativă – peste 56% – a provenit din fonduri europene, restul fiind asigurată din bani publici naționali.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris bugetul pe 2026 ca fiind „realist, de responsabilitate și echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investițiilor și al fondurilor europene atrase în România”.
Potrivit lui Nazare, bugetul pe 2026 include cheltuieli de peste 100 miliarde lei pentru investiții publice, sumă care integrează fondurile din PNRR, fondurile de coeziune și alte mecanisme europene. El a explicat:
„Pe lângă aceste sume din PNRR, proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerelor pentru fonduri de coeziune, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro fonduri europene destinate agriculturii. Discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în bugetul anului 2026”, a precizat ministrul.
Această estimare include investițiile susținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – cu alocări de peste 10,7 miliarde de euro (aproximativ 52,7 miliarde de lei) – plus contribuțiile din fonduri de coeziune și agricultură. Nazare a evidențiat rolul cheltuielilor orientate spre investiții ca principal motor al creșterii economice și al reducerea decalajelor de infrastructură la nivel național.
(Citește și: ”Paradigma fiscală care ne îngroapă: Cronologia României măsurilor „prociclice”. În ultimii 20 de ani statul a pus paie pe foc când economia duduia și a strâns cureaua când PIB-ul o lua la vale. Excepțiile”)
***
Urmărește-ne pe Google News
