Dacă România și-ar mări bugetul apărării la 5% din PIB, după cum au solicitat SUA, pentru a readuce deficitul bugetar în ținta de 3% din PIB până în 2031 ar fi necesară o corecție (majorarea veniturilor colectate la buget și reducerea cheltuielilor) de peste 8% din PIB în următorii șapte ani, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal (CF).
Să ajungi la un buget de 5% din PIB pentru Apărare este un veritabil șoc pentru bugetul public, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare și securitate nu trebuie să eziți, susține el.
”Să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire. Și totuși, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari și să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Și să folosim la maximum fondurile europene”, se arată într-o opinie semnată de Daniel Dăianu.
(Document/ Opinia integrală ”Apărarea națională și bugetul public în vremuri foarte periculoase” – Daniel Dăianu)
România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB – un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor, scrie președintele Consiliului Fiscal.
Ținta pentru România este să reducă deficitul la sub 3% în următorii 7 ani.
”Alte condiții neschimbate, corecția macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie și gradual), ar fi nu de cca. 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, și ținta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 și 4%. Dar și așa, este un șoc pentru bugetele publice în UE”, avertizează el.
Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia).
”Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, avertizează el
Creșterea cheltuielilor de apărare, esențială în contextul pierderii ”dividendului păcii”
Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, pentru că lumea devine mult mai periculoasă și parcă lipsită de reguli, mai notează Dăianu.
”Pierderea <<dividendului păcii>> era clară de ceva timp. Există o expresie validată de istorie cu relevanță pentru vremurile noastre: când <<elefanții se tăvălesc>>, vai de iarbă, de cei mici. Este în interesul României și al celorlalte țări europene ca Uniunea să fie mai coezivă și să își dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte și aranjamente de offset ar susține acest scop”, comentează președintele CF.
(Citește și: ”Ilie Bolojan – întâlnire cu ambasadorii acreditați în România: Mesajele – de la anularea alegerilor, la România în transformarea UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
