28 decembrie, 2016

gazoductCurtea de Justiție a UE a suspendat, până la o hotărâre definitivă, decizia prin care Comisia Europeană a acceptat cererea Gazprom de a crește volumul de gaze naturale transportate de Gazprom prin conducta Opal, a anunțat directorul general al companiei de stat poloneze PGNiG, firma care a atacat avizul CE, scrie Reuters.

Instanța din Luxemburg a cerut Comisiei să ofere mai multe detalii despre cum vor fi derulate licitațiile pentru accesul al conductă, iar PGNiG, să ofere o analiză mai aprofundată despre cum va influența decizia CE securitatea energetică a Poloniei și despre impactul acesteia asupra concurenței dintre furnizorii de gaze naturale ai Poloniei.

Suspendarea a fost decisă pe 23 decembrie, dar presa rusă scrie că pe 26 decembrie Opal era folosită la 81% din capacitate, scrie EuObserver.


Comisia  a autorizat la sfârşitul lunii octombrie compania rusă Gazprom să utilizeze gazoductul Opal la o capacitate de 80%, faţă de nivelul anterior, de 50%.

opal-northstream

La începutul acestei luni, PGNiG, compania de stat poloneză din domeniu, a cerut Curții de Justiție a UE să anuleze decizia, deoarece sumele rezultate din livrările suplimentare vor ajuta Rusia să extindă proiectul Nord Stream (Nord Stream 2), care este o amenințare strategică la adresa Poloniei, Ucrainei și a altor state din Europa Centrală și de Est.

Gazoductul Opal este deţinut de o filială germană a Gazprom, Wingas, şi livrează Cehiei, prin Germania, gaze ruseşti aduse prin gazoductul Nord Stream.

Polonia şi Ucraina au criticat luna aceasta decizia Comisiei, printr-o scrisoare comună semnată de președinții celor două state, și au anunțat că vor recurge la toate mijloacele legale adecvate pentru a o bloca.


Livrările Gazprom în UE au atins anul acesta un nou record. Ele au crescut, în perioada ianuarie – octombrie 2016, cu 7,5 percent către Germania, cu 54,6% către Marea Britanie, cu 20,4% spre Franța, pentru Austria – cu 27,5%, Grecia – 47,3%, 91,8% Olanda, 149% Danemarca și 16,7% spre Polonia.

În România, situația a fost similară, dar motivele creșterii importurilor din Rusia sunt diferite.

Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie. Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune.

Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :

  • un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
  • un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață
[newsman_subscribe_widget formid="nzm-container-91885-6936-62e2a1251fbbbf9d28a8dd5a"]

În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: