Presiunile de depreciere asupra cursului de schimb s-au calmat joi, iar vineri euro chiar a scăzut în raport cu leul, fiind cotat de BNR la fixingul oficial de la ora 13:00 la 5.2364 lei, în apreciere cu 0,56% față de nivelul de 5.2661 lei de joi și sub maximul istoric de miercuri de 5.2688 lei.
Aprecierea cursului vine pe fondul calmării panicii resimțite de populație și firme și transpusă pe piața valutară, unde cererea reală de euro din economie a crescut alert în debutul săptămânii.
(Citește și: Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei)
Amintim că presiunile de depreciere pe curs s-au intensificat în ultima săptămână, în contextul crizei politice și demiterii Guvernului Bolojan de către PSD, AUR și un număr de parlamentari așa-zis suveraniști aleși pe listele SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri).
Joia precedentă, înainte de mini-vacanța de 1 mai, euro atinsese un maxim istoric la fixingul BNR de 5.1417, iar precedentul fusese 5.1222 lei/euro, stabilit în 8 mai 2025, între cele două tururi de alegeri prezidențiale repetate.
Cursul s-a stabilizat pe un palier superior – 5,2 lei/euro, probabil nivel nou de echilibru pentru curs
După cum am notat joi la LINK, la o privire mai atentă pe graficul cursului EUR/RON, volatilitatea cursului s-a curmat puternic în a doua parte a zilei – volumul tranzacționat și mișcarea de preț a semnalat rămânerea pe un palier superior, dar cu oprirea presiunilor de depreciere, sub condiția lipsei unor noi șocuri (vezi grafic mai jos).
Mai mult, vineri, după fixingul BNR, valoarea leului în raport cu euro a continuat să crească, la ora 14:38 un euro tranzacționându-se la 5.222 cu tendință pe termen foarte scurt de apreciere (vezi grafic mai jos), posibil inclusiv ca urmare a unor intervenții BNR, după calmarea recentă a presiunilor de depreciere.
Nivelul de 5,2 lei/euro a fost apărat anterior de BNR și ar putea deveni noul nivel de echilibru pentru cursul valutar.
BNR pare de altfel să fi intervenit sporadic în piață, în ultima săptămână, pentru a curma din volatilitatea cursului euro/leu, dar a lăsat cursul să se ajusteze, gradual.
De notat de asemenea că ROBOR la 3 luni nu a înregistrat până acum o creștere, ci a continuat să stagneze la 5,86%, nivel atins joia trecută, pe 30 aprilie, ceea ce arată că băncile comerciale au în continuare exces de lichiditate.
Amintim și faptul că cursul leului a fost țintuit în raport cu euro, în anii 2021-mai 2025, sub pragul de 5 lei/euro a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare.
(Citește și: Cristian Grosu / În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare)
(Citește și: Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului)
(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)
(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)
(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
