După întâlnirea de la Casa Albă cu Donald Trump, care declara pe 22 august că, în două săptămâni, va lua o decizie privind calea de urmat pentru încetarea focului în Ucraina, aliații s-au mobilizat și au schițat mai multe pachete de garanții de securitate.
În paralel, oficialii de la Bruxelles pregătesc turnee în statele care se simt amenințate de Rusia. De cealaltă parte, Vladimir Putin amână întâlnirea directă cu Volodimir Zelenski – propusă de președintele SUA – și merge la Beijing, unde Xi Jinping a convocat trilaterala Axei revizioniste, alături și de Kim Jong-un.
În absența unei presiuni suplimentare de la Casa Albă, Rusia dă semne că nu vrea să se așeze la masa tratativelor pentru un acord de pace cu Ucraina.
A spus-o destul de direct cancelarul german, Friedrich Merz. „Spre deosebire de ceea ce s-a convenit între președintele Trump și președintele Putin săptămâna trecută, când ne-am întâlnit la Washington, este evident că nu va avea loc o întâlnire între președintele Zelenski și președintele Putin”, a declarat Merz, joi seară, înaintea unei cine cu Emmanuel Macron, președintele Franței, la Fort de Brégançon, reședința de vară a liderului.
„În ciuda eforturilor diplomatice internaționale intense, Rusia nu dă semne că ar intenționa să pună capăt războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, se arată și într-o declarație comună dată publicității, vineri, la finalul întâlnirii Marz-Macron de la Toulon.
În așteptarea unei intervenții de la Casa Albă, strategii militari europeni au discutat mai multe variante de garanții de securitate pentru Ucraina postbelică și miniștrii apărării și de externe din UE sunt în Danemarca, pentru o reuniune informală care se încheie sâmbătă. „Reuniunea informală va oferi ocazia unei discuții strategice privind cooperarea UE în domeniul securității și apărării, în special în ceea ce privește sprijinul militar acordat de UE Ucrainei și pregătirea în domeniul apărării”, se arată într-un comunicat al Președinției daneze a UE.
Săptămâna viitoare, șefii UE – președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintele Consilului European – vin în mai multe state europene din zona afecată de conflictul din Ucraina, inclusiv în România, pentru a-și coordona acțiunile viitoare cu liderii naționali.
Garanțiile de securitate, conturate în ultimele zile
Liderii europeni iau în considerare crearea unei zone tampon de 40 de kilometri între linia rusească și cea europeană a frontului, ca parte a unui acord de pace. Potrivit Politico, este o idee cu care Moscova ar fi de acord. Zona tampon se numără printre propunerile e care oficialii militari și civili le iau în considerare pentru un scenariu postbelic sau de încetare a focului în Ucraina, au dezvăluit cinci diplomați europeni, sub protecția anonimatului. Oficialii nu sunt de acord cu privire la adâncimea zonei și nu este clar dacă Kievul ar accepta planul, deoarece acesta ar implica probabil concesii teritoriale. Statele Unite nu par să fie implicate în discuțiile privind zona tampon.
Numărul de militari necesari pentru patrularea frontierei rămâne, de asemenea, o preocupare. Oficialii europeni discută despre un număr cuprins între 4.000 și aproximativ 60.000 de soldați.
Pe de altă parte, Financial Times a scris că europenii au schițat un plan care ar implica o zonă demilitarizată, posibil patrulată de trupe neutre de menținere a păcii dintr-o țară terță convenită de Ucraina și Rusia. O frontieră mult mai robustă în spatele acesteia ar fi apărată de trupe ucrainene înarmate și antrenate de NATO, iar o forță de descurajare condusă de Europa ar fi apoi staționată mai adânc în Ucraina ca a treia linie de apărare, cu sprijinul SUA din ariergardă.
Oficial, Moscov a transmis, prin intermediul purtătoarei de cuvînt a MAE că propunerile occidentale referitoare la garanții de securitate pentru Ucraina ar crește riscul unui conflict între Moscova și Occident, prin transformarea Kievului într-un „agent provocator” la granițele Rusiei. „Actualele propuneri sunt părtinitoare și sunt destinate în mod clar îngrădirii Rusiei Această linie încalcă principiul securității indivizibile și acordă Kievului rolul unui agent provocator la granițele Rusiei, crescând riscul ca Alianța (NATO, n.r.) să devină implicată într-un conflict armat cu țara noastră”, a precizat Maria Zaharova.
Rusia nu renunță la Donbas
Moscova insistă să primească teritoriile din Ucraina pentru care și-a manifestat interesul încă de la întâlnirea Putin Trump din Alaska. Rusia continuă să ceară de la Ucraina regiunea Donbas din est, pe care nu o controlează în totalitate, dar este dispusă să înghețe conflictul în sudul țării de-a lungul liniilor actuale ale frontului, a afirmat joi seară ministrul turc de externe Hakan Fidan. Armata rusă ocupă aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, iar Moscova revendică anexarea a cinci regiuni: cele din estul Donețkului și Luganskului, care formează Donbasul, cele din sudul Hersonului și Zaporojiei, precum și Crimeea, cucerită în 2014.
Ministrul turc a recunoscut, însă, că ar fi dificil pentru Ucraina să cedeze teritorii, în special vasta regiune minieră și industrială Donbas, cea mai bine apărată secțiune a frontului, formată din orașe fortificate și sute de kilometri de tranșee și câmpuri minate.
Vladimir Putin – vizită de 4 zile în China pentru trilaterala asiatică: Rusia-China-Coreea de Nord
Deși a părut interesat o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și chiar de o trilaterală la care să participe și Donald Trump, președintele rus, Vladimir Putin, are alte planuri pentru următoarele zile. Președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong-un vor participa, pe 3 septembrie, la o paradă militară la Beijing, aceasta fiind prima apariție publică a celor doi lideri alături de președintele Xi Jinping, într-o demonstrație de sfidare colectivă a presiunilor occidentale.
Vizita liderului de la Kremlin începe însă mai devreme, pe 31 august, în prima zi a summitul-ui Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, desfășurat orașul Tianjin.
Pe fondul puterii militare crescânde a Chinei, prezența la paradă a celor trei lideri va proiecta o demonstrație majoră de solidaritate nu numai între China și țările din Sudul Global, ci și cu Rusia și Coreea de Nord, afectate de sancțiuni. Rusia, pe care Beijingul o consideră un partener strategic, a fost lovită de multiple runde de sancțiuni occidentale impuse după invazia Ucrainei în 2022, economia sa fiind pe punctul de a intra în recesiune, iar Putin, vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, a călătorit ultima dată în China în 2024.
Coreea de Nord, aliat oficial al Chinei, se află sub sancțiuni ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite din 2006 pentru dezvoltarea de arme nucleare și rachete balistice.
China și Rusia ar trebui să-și protejeze reciproc interesele de securitate și de dezvoltare, i-a transmis, săptămâna aceasta, Xi Jinping președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, aflat în vizită la Beijing. Cele două părți ar trebui să-și continue prietenia tradițională și să aprofundeze încrederea reciprocă strategică, a mai declarat Xi Jinping, potrivit agenției chineze de știri Xinhua.
Putin și Xi Jinping vor lua parte și la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), care va avea loc în orașul portuar Tianjin, din nordul țării, în perioada 31 august – 1 septembrie.
Xi Jinping va dori să folosească summitul ca o oportunitate pentru a arăta cum începe să arate o nouă ordine internațională. Reuniunea din acest an va fi cea mai mare de la înființarea Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, în 2001, a declarat săptămâna trecută un oficial al ministerului chinez de externe, calificând blocul drept „o forță importantă în construirea unui nou tip de relații internaționale”.
(Citește și „Ursula von der Leyen își încheie la Constanța turneul de susținere a țărilor „din prima linie” – întâlniri cu președintele Dan și premierul Bolojan”)
***
Urmărește-ne pe Google News
