Premierul francez Francois Bayrou și Cabinetul său au pierdut, luni seară, votul de încredere din Parlament. Guvernul își asumase răspunderea pentru un buget de austeritate care viza limitarea datoriei țării, care a ajuns la 114% din PIB.
Doar 194 de deputați au votat pentru menținerea actualului Executiv la putere, iar 364 – împotrivă. Prim-ministrul va demisiona marți dimineață.
Francois Bayrou a fost al patrulea prim-ministru numit de președintele Emmanuel Macron de la realegerea sa din 2022 și al doilea de la dizolvarea Adunării Naționale în iunie 2024.
Franța, care se scufundă tot mai adânc, pe zi ce trece, sub greutatea datoriei publice, se confruntă acum și cu o criză politică, cu partidele aflate la cuțite și cu ochii ațintiți către următoarele alegeri prezidențiale din 2027.
Emmanuel Macron are două opțiuni: negocierea cu anumite partide pentru a conveni asupra unui prim-ministru care să nu fie respins imediat de deputați sau dizolvarea Adunării Naționale și organizarea de alegeri – o provocare descurajantă, având în vedere cât de nepopular este. Aproximativ 77% dintre oameni dezaprobă acțiunile sale, cea mai slabă evaluare pe care a obținut-o vreodată de la venirea la putere în 2017, potrivit unui sondaj Ifop recent.
Conform unui sondaj publicat duminică, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, extrema dreaptă și aliații săi ar ieși învingători în primul tur cu un procent clar de 33% din voturi, devansând stânga și tabăra prezidențială. Confruntat cu o extremă dreaptă care a devenit din ce în ce mai asertivă de-a lungul anilor și cu o stângă radicală extrem de vindicativă, Emmanuel Macron ar putea încerca să numească un prim-ministru acceptat de Partidul Socialist.
O criză declanșată de președinte
Președintele Macron a pus bazele actualei crize când a introdus reduceri fiscale drastice, după ce a fost ales pentru prima dată, în 2017, fără a face reduceri similare la costurile sistemului de sănătate, educației și altor servicii publice franceze. El a eliminat impozitele pe avere și pe locuințe, a redus impozitele pe profit și a introdus un impozit unic pe câștigurile de capital. Măsurile combinate au însemnat că, până în 2023, statul a fost privat de 62 de miliarde de euro din veniturile fiscale anuale, sau 2,2% din PIB.
Reducerile fiscale au contribuit la transformarea Franței într-una dintre cele mai atractive destinații pentru investițiile străine din Europa, iar șomajul a scăzut la 7%, cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Creșterea economică a înregistrat inițial o accelerare, contribuind la finanțarea măsurilor fiscale, dar apoi a fost lovită de o serie de crize. Violenta mișcare de protest a „vestelor galbene” a zguduit țara, determinându-l pe Macron să cheltuiască 17 miliarde de euro pentru a calma protestatarii.
„Politicile lui Macron au provocat un mare sentiment de nedreptate și au fost percepute ca având ca scop reducerea impozitelor pentru bogați și pentru întreprinderi”, a declarat Xavier Timbeau, economist la OFCE, un observator economic finanțat de stat, cu sediul la Paris.
Măsurile de atenuare a impactului pandemiei de Covid-19 au costat încă 41,8 miliarde de euro. Apoi, Rusia a invadat Ucraina, determinând creșterea prețurilor la energie. Macron a răspuns cu subvenții pentru energie în valoare de 26 de miliarde de euro.
Datoria a crescut de la 2,2 trilioane de euro înainte de alegerea lui Macron la 3,3 trilioane de euro, iar creșterea economică a stagnat. Macron a refuzat să majoreze impozitele și s-a străduit să reducă drepturile. A reușit să majoreze vârsta de pensionare la 64 de ani până în 2030 – pentru o economie estimată la 17,7 miliarde de euro în acel an – dar numai după o luptă dură cu partidele de opoziție și proteste pe scară largă.
Anul trecut, Franța a fost nevoită să facă o serie de corecții stânjenitoare la deficitul bugetar. Agenția națională de statistică a majorat deficitul Franței pentru 2023 la 5,5% din producția economică, comparativ cu previziunea guvernului de 4,9%. Câteva săptămâni mai târziu, guvernul a trebuit să-și revizuiască prognoza pentru deficitul din 2024, ridicându-l la 5,1% din producția economică, de la 4,4%.
(Citește și „Franța, la un pas de o criză profundă. Ce se întâmplă dacă Guvernul Bayrou nu primește, luni, votul de încredere al deputaților”)
***
Urmărește-ne pe Google News
