Institutul Național de Statistică a anunțat în prima variantă provizorie o scădere marginală a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 (-0,2%) pe seria brută și un rezultat identic cu cel din T1 2020 pe seria ajustată sezonier.
De reținut, efectul de bază nu a fost (încă) favorabil, deoarece primul sfert al anului trecut se încheiase cu un avans de +2,4%.
Evoluția PIB trimestrial față de trimestrul precedent, calculată prin ajustare sezonieră pentru a asigura comparabilitatea, ne arată că diminuarea semnificativă a rezultatului economic la impactul inițial al pandemiei (-11,8% în T2 2020) a fost recuperată integral după cele trei trimestre consecutive de creștere (-11,8%, urmat de +5,5%, +4,6% și +2,8% dă exact ZERO).
Astfel încât e de prespus să avem în continuare pe plus măcar valorile negative din anul anterior, ceea ce ne-ar asigura cel puțin prognoza inițială de 4,3%. Orice creștere în plus ne va duce undeva între 5% (prognoza curentă) și 7% (estimarea recentă a FMI).
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de circa 223,5 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate ( primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de aproape 285 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2021, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (inclusiv -7,16% deficit bugetar), este de 1.143 miliarde lei.
Sectorul IT și industria, locomotivele creşterii
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca poziția de locomotivă a sectorului de informații și comunicații (+0,8 puncte procentuale), secondat de industrie (+0,4 pp). De subliniat că revenirea în V se face pe altă structură a economiei ( proces început ÎNAINTE de pandemie), în care ponderea industriei a scăzut de la 23% din PIB în T1 2018 la doar 18,8% în T1 2021.
Oarecum surprinzătoare contraperformanța sectorului de activități profesionale și servicii suport (-0,6 pp la creșterea economică), în pofida unei creșteri marginale a ponderii în PIB comparativ cu acum doi ani. Precum și importanța greu de intuit a reluării activităților de spectacole, care a penalizat avansul general al economiei cu 0,5 pp deși are o pondere foarte redusă.
De remarcat, și nu în bine, că pondere în formarea PIB a administraţiei publice a urcat la 17,6%, din motive de metodologie de calcul dar și prin majorarea exagerată a cheltuielilor publice cu salariile la 10,6% din PIB. În fine, ar fi de subliniat că valoarea adăugată brută a revenit exact la nivelul din T1 2020, rezultatul brut de -0,2% fiind exclusiv pe seama facilităților fiscale care au diminuat impozitele nete pe produs.
Urmărește-ne pe Google News
