Președintele Dan anunță referendum în premieră în rândul magistraților, cu o singură întrebare: „CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Președintele Nicușor Dan a declarat duminică, la Cotroceni, că va iniţia în ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”?
Dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”, a spus șeful statului.

„Cred că situaţia în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar. Şi faţă de această situaţie pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniţia în ianuarie, imediat după Sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a spus șeful statului.

El a declarat că a citit aproximativ două treimi din cele aproximativ 2.000 de pagini de sesizări primite de la magistrați, iar echipa sa le-a citit pe toate.

Potrivit președintelui, după citirea a aproximativ două treimi din sesizările venite din partea magistraților concluzia este că ar exista o categorie de magistrați, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sau ai conducerii unor instanțe, care nu acționează în interes public, ci în interesul „unui grup restrâns”.

„Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a remarcat două tipuri de probleme semnalate în sesizările parcurse: cele referitoare la legislația justiției și cele care vin din procedurile menționate anterior.

„Deci sunt două tipuri de probleme – pe de o parte probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit, va fi o discuție lungă, însă pe termen scurt trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente – proba cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da, cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor și toată lumea din aceste sesizări spun că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor, și nu impuși, și modul în care se fac delegări/detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atitudine discreționară să fie mult redusă”, a apreciat șeful statului.

Președintele a primit 320 de emailuri. Ce reclamă magistrații

Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei, preşedintele primind 320 de emailuri, peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi. În total, magistraţii care au trimis emailuri provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete.

O parte relevantă din observațiile transmise accentuează necesitatea asigurării caracterului confidențial al identității magistraților, unii dintre aceștia alegând să nu își devoaleze identitatea (ci doar instanța/parchetul ori circumscripția de proveniență), motivele recurente indicând „teama de consecințe” sau „frica de represalii” de natură a afecta evoluția profesională ulterioară (e.g. cercetări disciplinare, afectarea dosarelor de promovare, delegare, detașare), inclusiv prin formulări de tipul „motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că, recunosc, îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului, în condițiile în care am muncit enorm și am sacrificat multe pentru a ajunge magistrat”.

Magistrații nu solicită intervenții directe în cariere individuale, ci restabilirea unor garanții instituționale legate de independența în desfășurarea activității, cu precădere în cazul judecătorilor.

În accepțiunea generală care degajă din observațiile transmise, percepția magistraților pare a fi una de neîncredere, având resort în concentrarea decizională și fragilizarea independenței interne.

Observațiile nu par să descrie incidente izolate, ci un cumul de vulnerabilități structurale ale sistemului de justiție care, în lipsa corecțiilor, se susține că au condus la și au aptitudinea de a accentua erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice.

Unele observații percep tăcerea majorității magistraților nu ca achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecție profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei.

Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilități concrete și cunoscute în sistem, precum restanțele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspirații de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică, se spune în sinteza publicată de Administrația Prezidențială.

Consultări publice luni, la Cotroceni

Președintele Dan a mai anunțat că discuțiile de luni cu magistrații vor fi publice, după ce, cu o zi în urmă, anunțase că presa nu va avea acces la consultări.

„Multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a subliniat președintele.

„Și, dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public”, a adăugat Nicușor Dan.

Discuțiile de la Cotroceni vin în urma apariției documentarului Recorder referitor la problemele din Justiţie şi a reacţiilor generate de ancheta jurnalistică, inclusiv a unui document care semnala nereguli în sistemul judiciar semnat de sute de magistraţi.

(Citește și: „Președintele Dan: „Am primit de la magistrați sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiție”. Consultările de luni, urmate de o conferință de presă”)

***