România s-a plasat pe poziția a treia în luna februarie 2021 în topul european al sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Atât în ce privește evoluțiile de față de luna anterioară (+2,3%), unde am fost devansați de Suedia (+9,2%) și Austria (+8,8%) dar am depășit cu mult Bulgaria (+0,2%), cât și față de aceeași lună a anului 2020, din nou după Suedia (+5,8%) și Austria (+3,6%) dar cu o performanță ceva mai scăzută (+1,6%).
Pentru referință, menționăm că ritmul de evoluție consemnat a fost negativ față de luna precedentă atât în trei țări din regiune, Ungaria (-11,7%), Polonia (-6,9%) și Slovacia (-6%), cât și per total în UE (-1,3% pe segmentul de construcții de clădiri și -3,2% pe cel de inginerie civilă).
Conform raportării volumului de producție ajustat sezonier față de anul de referință 2015 pentru a elimina fluctuațiile din ultimii ani, țara noastră figurează în februarie 2021 tot pe locul trei, cu un indice de 132,0% după Ungaria (140,3%) și imediat în urma Austriei (132,5%).
De reținut, o analiză mai detaliată a Eurostat pe situația definitivată pentru anul 2019 poziționa România drept statul cu cea mai mare creștere a sectorului construcțiilor înaintea pandemiei. Cu un nivel de 27,1%, țara noastră a devansat Ungaria (20,7%), Malta (17,5%) și Cipru (11,9%). Cu toate acestea, trebuie subliniat că rezultatul a venit după trei ani de scăderi consecutive (-4,4% în 2016, -5,1% în 2017 și -3,9% în 2018), ceea ce a creeat un efect de bază favorabil tocmai prin performanțele anterioare mai slabe.
La coada top-ului, la construcțiile de inginerie civilă: drumuri, poduri, căi ferate
De reținut, din datele analizate separat pe segmentele de construcții de clădiri și de inginerie civilă (a se citi, potrivit precizărilor Eurostat, drumuri, poduri, căi ferate, aeroporturi etc.). , corelate cu rezultatele publicate de INS pentru anul 2020, rezultă că producția în construcții a urcat la noi între 2015 și 2020 cu aproape 65% la clădiri rezidențiale și nerezidențiale dar cu numai 5% pe segmentul de inginerie civilă.
Explicația constă în cea mai mare parte din alocările relativ reduse pentru investiții în anii de creștere economică robustă, când, paradoxal, s-a coborât în 2017 pe partea de inginerie civilă până la circa 70% din rezultatul anului 2015, deși avansul PIB a atins o performanță de excepție, +7,3% în termeni reali. De altfel, revenirea înapoi peste pragul de 100% s-a produs, paradoxal, exact în plină pandemie, în urma unui avans de 18,5 puncte procentuale pe 2020, cel mai mare din ultimii trei ani.
De aici am avea de învățat că, dincolo de efectul nediferențiat pe categorii asupra creșterii economice de moment, trebuie să echilibrăm în structură sectorul construcțiilor. Îndeosebi prin alocarea din buget a unor sume pentru cofinanțarea proiectelor mari de infrastructură cu bani publici, tocmai pentru a maximiza atragerea fondurilor europene puse la dispoziție prin programul pentru reziliență.
Urmărește-ne pe Google News
