Liderii din cele 27 de state membre UE s-au reunit la Bruxelles joi, pentru un summit de două zile, care ar trebui să se finalizeze cu o decizie importantă: utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei.
Estimările UE și ale FMI arată că necesarul Ucrainei pentru anii 2026 și 2027 se ridică la aproximativ 137 mld. euro. Europa ar trebui să acopere două treimi din această sumă, adică 90 mld. euro.
Din punct de vedere tehnic, împrumutul din activele rusești înghețate ar putea fi aprobat cu o majoritate calificată: minimum 15 state membre reprezentând cel puțin 65 % din populația totală a blocului comunitar.
Belgia, – unde majoritatea activelor sunt gestionate, prin intermediul Euroclear – și-a reiterat joi refuzul pentru finanțarea Ucrainei din activele rusești, invocând riscuri juridice, reputaționale și financiare.
Ungaria a mers mai departe, afirmând că ideea a fost deja „ucisă” din cauza opoziției Belgiei. Săptămâna trecută, Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat apelurilor pentru alternative la împrumut.
În ciuda votului cu majoritate calificată, capitalele UE doresc ca Belgia să fie implicată în orice acord. Principala excepție este Danemarca, care a declarat că UE ar trebui să fie pregătită să meargă mai departe chiar și fără Belgia, argumentând că blocul a ajuns într-un punct în care trebuie să „facă lucrurile altfel”, potrivit Euractiv.
Principala alternativă la împrumut este emiterea unei datorii comune a UE. Deși această opțiune a fost abandonată sub președinția daneză, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a arătat mai deschisă față de ea miercuri, atenuând accentul pe care îl punea anterior pe împrumuturile pentru reparații.
Datoria comună ar necesita însă unanimitate. Luxemburgul a avertizat că ar putea exista rezistență din partea mai multor țări, nu doar a Ungariei, numind Slovacia și Cehia ca potențiali oponenți.
Aseară, liderii UE încă mai căutau soluții să convingă Belgia. „Uniunea Europeană va acționa în deplină solidaritate cu statele membre și instituțiile financiare afectate din UE în contextul împrumutului pentru reparații”, se arăta într-o versiune a unui posibil acord, intrată în posesia jurnaliștilor de la The Guardian.
Textul mai promitea „solidaritatea UE și împărțirea riscurilor între toate statele membre, oferind garanții proporționale cu dimensiunea economiei lor” și menționa că o parte din sprijin ar putea fi destinată scopurilor non-militare.
Președintele Dan: „Noi susţinem oricare dintre variantele de ajutor financiar”
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști, la Bruxelles, care ar fi varianta cea mai pentru finanțarea Ucrainei.
„Este adevărat că este subiectul cel mai discutat între participanţii la această reuniune şi tocmai pentru că Ucraina este importantă pentru securitatea României, noi susţinem oricare dintre variantele de ajutor financiar pentru Ucraina. Discuţia începe cu activele ruseşti blocate de către instituţii din Europa”, a afirmat șeful statului.
Ucraina are un deficit de ajutor financiar extern pentru anul viitor de 45-50 de miliarde de euro, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
El a susținut că dacă Kievul nu primește măcar o primă tranșă din activele rusești înghețate în UE, țara sa va trebui să-și reducă semnificativ producția dronelor necesare pentru războiul cu Rusia.
Urmărește-ne pe Google News
