Nevoia de consolidare a cooperării transatlantice, întărirea autonomiei europene în materie de securitate și adaptarea ordinii internaționale la noile provocări globale au fost cele mai importante puncte atinse de liderii occidentali în cadrul discursurilor susținute la Conferința de Securitate de la München.
Secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că „greșelile postbelice” au slăbit atât SUA, cât și Europa, subliniind importanța parteneriatului transatlantic. Rubio a pledat pentru aliați autonomi, capabili să se apere singuri, și a cerut reformarea organizațiilor internaționale.
Friedrich Merz, cancelar german, a punctat că „ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există în forma sa originală” și că cooperarea transatlantică trebuie „reparată și revitalizată”. Merz a subliniat importanța autonomiei Europei, evidențiind potențialul militar, economic și tehnologic al continentului.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Europa trebuie să definească proprii parametri de securitate, luând în considerare vecinătatea cu Rusia și realitățile militare actuale. El a propus o descurajare nucleară „holistică” între aliați europeni și un dialog strategic coordonat cu Germania și alte state cheie.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a descris Europa ca „un gigant adormit” în materie de apărare și a cerut întărirea capacităților militare proprii. Starmer a pledat pentru o NATO mai europeană și pentru asumarea unor responsabilități mai mari de către statele membre, reducând dependența excesivă de un singur aliat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că „state și entități externe încearcă să slăbească UE din interior” și a subliniat necesitatea consolidării cooperării europene în domeniul securității și apărării, precum și a rezilienței interne a blocului comunitar.
Marco Rubio, discurs istoric la München: „Greșelile postbelice” care au slăbit SUA și Europa trebuie reparate împreună
Secretarul american de stat Marco Rubio a condamnat sâmbătă, în discursul de la Conferinţa de Securitate de la München (MSC), „greșelile” făcute atât de SUA, cât și de aliații săi europeni, care au permis ca suveranitatea națională să se degradeze — referințe voalate la dependența economică de țări precum China și la migrația în masă.
Rubio a precizat că SUA doresc să colaboreze cu Europa pentru a remodela ordinea globală.
„Am făcut aceste greșeli împreună și, împreună, datorăm popoarelor noastre să confruntăm aceste fapte și să mergem mai departe… suntem pregătiți, dacă este necesar, să facem acest lucru singuri. Dar preferăm să o facem împreună”, a declarat Rubio.
Rubio și-a început discursul cu referire la istoria conferinței: „Euforia acestui triumf ne-a condus la o iluzie periculoasă, că fiecare națiune va fi acum o democrație liberală” și că după 1963, linia dintre comunism și libertate trecea prin inima Germaniei. El a avertizat că externalizarea suveranității către instituții internaționale și deschiderea către migrație în masă au slăbit coeziunea societăților europene: „Am externalizat tot mai mult suveranitatea noastră către instituții internaționale… în urmărirea unei lumi fără granițe, am deschis ușile unei unde fără precedent de migrație în masă”.
Secretarul de stat american a subliniat legăturile profunde dintre SUA și Europa: „Ne pasă profund de viitorul vostru și de al nostru, și dacă uneori nu suntem de acord, dezacordurile noastre provin dintr-un sentiment profund de grijă față de o Europă cu care suntem conectați nu doar economic și militar, ci și cultural și spiritual”. El a pledat pentru aliați puternici și autonomi: „Nu ne dorim ca aliații noștri să fie slabi, pentru că asta ne face și pe noi mai slabi. Ne dorim aliați care se pot apăra singuri, astfel încât niciun adversar să nu fie tentat să testeze puterea noastră colectivă”.
Rubio a transmis și un mesaj de reasigurare: SUA nu vor să separe Europa, ci să „revitalizeze” parteneriatul transatlantic: „Casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”. El a criticat ineficiența organizațiilor internaționale, afirmând că ONU trebuie urgent reformate, pentru că „nu putem continua să permitem ca cei care amenință în mod flagrant cetățenii noștri și stabilitatea globală să se ascundă în spatele abstracțiunilor dreptului internațional”.
Friedrich Merz: Ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există. Cooperarea transatlantică este pusă la încercare și trebuie „reparată și revitalizată” pentru a face față provocărilor actuale
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că „ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există în forma sa originală”, semnalând că modelul post‑război rece care a asigurat stabilitatea globală este erodat și necesitând un răspuns strategic comun din partea occidentului. El a afirmat că motto‑ul conferinței – „under destruction” („în curs de distrugere”) – reflectă această realitate și că lumea se află într‑o „nouă epocă a politicii marilor puteri”, în care libertatea nu mai poate fi considerată garantată automat.
Cancelarul a atras atenția asupra unei „prăpastii” între Europa și Statele Unite, avertizând că tradiționala cooperare transatlantică este pusă la încercare și că aceasta trebuie „reparată și revitalizată” pentru a face față provocărilor actuale. Chiar și Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure într‑o eră dominată de rivalitatea marilor puteri, a avertizat Merz.
Pe tema securității europene, Merz a evidențiat că „divergențe profunde” există între Europa și SUA, dar a pledat pentru reconstruirea încrederii și colaborării, spunând că statutul de membru NATO nu este doar un avantaj pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. El a subliniat că Europa trebuie să‑și valorifice propriul potențial militar, economic și tehnologic, și că „libertatea noastră nu mai este garantată” în fața noilor amenințări, ceea ce impune hotărâre și fermitate.
În marja conferinței, Merz a confirmat că a inițiat discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre o eventuală descurajare nucleară europeană integrată în cadrul NATO, ca parte a eforturilor de consolidare strategică a Europei, subliniind că această cooperare rămâne în cadrul angajamentelor existente ale alianței.
Emmanuel Macron: Europa trebuie să-și definească proprii parametri de securitate, având în vedere realitatea geopolitică și vecinătatea cu Rusia
președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că Europa trebuie să-și definească în viitor proprii parametri de securitate în mod independent, având în vedere realitatea geopolitică și vecinătatea cu Rusia. Macron a afirmat că „trebuie să fim noi cei care negociem această nouă arhitectură de securitate pentru Europa pentru ziua de după, pentru că geografia noastră nu se va schimba”, evidențiind că europenii trebuie să preia conducerea discuțiilor privind securitatea continentală.
Liderul francez a explicat că planurile pentru „o zi de după”, referitoare la o viitoare coexistență cu Rusia, trebuie elaborate de europeni din cauza unei armate ruse „umflate” și „beligerante”, aflate într-o stare de „euforie zaharisită”. Macron a adăugat că „vom trăi cu Rusia în același loc și europenii în același loc, și nu vreau ca această negociere să fie organizată de altcineva”, făcând trimitere la implicarea directă a Statelor Unite în discuțiile cu Moscova.
Președintele francez a precizat că viitorii parametri de securitate pot include o abordare mai „holistică” a descurajării nucleare între aliații europeni. Până acum, descurajarea nucleară a fost strict un domeniu național și un subiect sensibil din cauza implicațiilor asupra suveranității statelor. Macron a spus că „am angajat un dialog strategic cu cancelarului Merz și alți lideri europeni pentru a vedea cum putem articula doctrina noastră națională”, cu scopul de a coordona cooperarea și interesele de securitate comune în țările cheie ale continentului.
El a subliniat că acest dialog este important pentru a crea convergență între Germania și Franța în abordarea strategică a descurajării nucleare și a securității generale. Potrivit lui Macron, cooperarea europeană în domeniul securității trebuie să fie independentă și proactivă, iar viitoarea arhitectură de apărare a continentului trebuie să reflecte realitățile geografice și militare existente.
Keir Starmer: Europa, gigantul adormit, trebuie să își construiască puterea hard
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a transmis mesaje puternice privind necesitatea întăririi securității europene și a cooperării transatlantice, insistând pe ideea că Europa trebuie să devină capabilă să se apere și să‑și valorifice propriile forțe.
Starmer a spus că „Europa trebuie să își construiască puterea hard”, explicând că aceasta este „moneda vremurilor noastre” și că trebuie să fie pregătită să respingă agresiunea și, „da, dacă este necesar, să fim gata să luptăm pentru a ne proteja poporul, valorile și modul nostru de viață”.
Prim‑ministrul britanic a caracterizat Europa ca fiind „un gigant adormit” în materie de apărare, reiterând că deși economiile europene sunt „de peste zece ori mai mari decât cea a Rusiei”, capabilitățile colective nu reflectă potențialul lor real, din cauza fragmentării planificării și achizițiilor militare.
Starmer a subliniat că relația dintre Regatul Unit și Europa rămâne esențială pentru securitate, afirmând că „nu există securitate britanică fără securitate europeană și nu există securitate europeană fără securitate britanică”, evidențiind necesitatea unei cooperări strânse pentru a face față provocărilor externe și pentru a partaja povara apărării.
În discursul său de la München, Starmer a mai pledat pentru o NATO mai europeană, în care statele europene și Marea Britanie își asumă responsabilități mai mari în cadrul alianței, reducând dependența strategică excesivă de un singur aliat, dar fără a submina angajamentul colectiv. El a afirmat că Europa trebuie să treacă de la dependența exclusivă față de celelalte puteri și să își consolideze propriile capacități de apărare, într‑o perioadă de tensiuni crescute la granițele sale.
Ursula von der Leyen: State și entități externe încearcă să slăbească UE din interior. Se impune consolidarea cooperării și a strategiilor europene de apărare
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj ferm privind vulnerabilitățile Uniunii Europene în fața presiunilor externe și interne, subliniind necesitatea consolidării cooperării în domeniul securității și apărării.
În discursul său, von der Leyen a avertizat că state și entități externe încearcă să slăbească Uniunea Europeană din interior, evidențiind că acest tip de influență este una din principalele amenințări la adresa coeziunii blocului comunitar.
Von der Leyen a declarat că „Europa nu are altă opțiune decât să devină independentă” în materie de securitate, subliniind că SUA și Europa rămân parteneri importanți, dar că UE trebuie să fie capabilă să se protejeze și să răspundă propriilor provocări fără a depinde exclusiv de sprijin extern. Această independență strategică, a explicat ea, înseamnă atât dezvoltarea capabilităților militare proprii, cât și întărirea cooperării dintre statele membre pentru a crea o politică de apărare coerentă și eficientă.
Un punct central al intervenției von der Leyen a fost că influența externă nu este doar militară sau economică, ci și de natură politică și informațională, vizând societățile europene și procesele lor democratice. Ea a afirmat că UE trebuie să își consolideze reziliența internă pentru a face față acestor presiuni din exterior și a proteja stabilitatea și valorile care stau la baza proiectului european.
Kaja Kallas: Uniunea Europeană își conturează o nouă strategie de securitate în contextul amenințării Rusiei
Șefa politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că lucrează la o „nouă strategie europeană de securitate” împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Strategia va aborda „toate dimensiunile securității europene” pentru a gestiona mai bine amenințarea Rusiei și o eră geopolitică mai ostilă.
Apărarea este o prioritate cheie. „Aceasta începe în Ucraina, dar știm că obiectivul final al Rusiei nu este Donbasul”, a spus ea, referindu-se la războiul hibrid presupus și la sabotajul infrastructurii critice europene de către Rusia.
„Cerințele maximaliste ale Rusiei nu pot fi satisfăcute cu un răspuns minimalist”, a afirmat Kallas.
Radu Miruță, ministrul român al Apărării: „Europa trebuie să producă mai mult în interiorul UE”
Ministrul Apărării al României, Radu Miruță, prezent la conferință, a punctat o tendință comună în rândul miniștrilor apărării europeni privind nevoia consolidării capacităților interne de apărare. El a declarat că pentru Europa, pentru a‑și asigura securitatea propriilor cetățeni și teritoriilor, „trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”, indicând discuțiile despre cooperare industrială, transfer de tehnologie și modernizare.
„A fost un duș mai rece în urmă cu un an, când lucrurile acestea s-au spus mai răspicat, însă există o percepție care s-a regăsit între toți miniștrii Apărării și între toate țările membre ale Uniunii europene, și anume că pentru a atinge acest deziderat, care ține de securitatea cetățenilor noștri, a teritoriilor noastre, trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”, a declarat Miruță, potrivit Digi24.
Ucraina a cerut garanții de securitate pe termen lung ca precondiție pentru orice înțelegere durabilă cu Rusia
În discursul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate pe termen lung ca precondiție pentru orice înțelegere durabilă cu Rusia, afirmând că aceste garanții ar trebui să dureze cel puțin 20 de ani pentru a asigura stabilitatea regiunii.
Zelenski a avertizat că, uneori, „părțile discută despre lucruri complet diferite” în negocierile internaționale și a cerut unitate în abordarea față de agresiunea rusă. El a subliniat necesitatea unui angajament clar și robust din partea țărilor occidentale, insistând că Ucraina nu poate fi lăsată singură în fața presiunilor militare și politice ale Moscovei.
Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina trebuie să fie recunoscută ca parte integrantă a arhitecturii de securitate europeană și a cerut sprijin pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
Ministrul de externe al Chinei: Nu dați vina pe Beijing pentru problemele economice și de securitate ale UE
Ministrul de externe al Chinei le-a spus la München omologilor săi din Franța și Germania că Beijingul nu este de vină pentru problemele economice și de securitate ale Europei, în timp ce a pledat pentru o cooperare mai strânsă.
El a încercat să promoveze China drept un partener de încredere al Uniunii Europene, într-un moment în care blocul încearcă să își reducă dependența atât de Beijing, cât și de un Washington tot mai imprevizibil.
„Dezvoltarea Chinei reprezintă o oportunitate pentru Europa, iar provocările Europei nu provin din China”, a declarat Wang, potrivit unui comunicat transmis de ministerul chinez de externe.
Avertizând că „unilateralismul, protecționismul și politica de forță” sunt în creștere la nivel global, el a spus că speră ca Europa să „adopte o politică rațională și pragmatică față de China”. „Cele două părți sunt parteneri, nu adversari; interdependența nu este un risc; interesele interconectate nu reprezintă o amenințare; iar cooperarea deschisă nu va afecta securitatea.”
Întâlnirea a avut loc pe fondul tensiunilor comerciale dintre cele două mari economii și al disputelor legate de ceea ce UE consideră a fi sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei în Ucraina. UE încearcă să își reducă dependența de China pentru bunuri strategice precum pământurile rare, dar și să reechilibreze o relație comercială în care înregistrează un deficit semnificativ față de a doua cea mai mare economie a lumii.
(Citește și: ”Marco Rubio, discurs istoric la München: „Greșelile postbelice” care au slăbit SUA și Europa trebuie reparate împreună”)
***
Urmărește-ne pe Google News
