Summitul Consiliului European s-a încheiat în noaptea de joi spre vineri, una din puținele decizii fiind adoptarea unor concluzii care lansează oficial agenda „One Europe, One Market” – răspunsul UE la scăderea competitivității economice a blocului, scrie presa de la Bruxelles.
Inițiativa, construită pe baza reuniunii informale de la Alden Biesen din februarie, stabilește o serie de termene relativ ambițioase pentru o UE care se mișcă lent: majoritatea măsurilor ar trebui implementate în 2026 „acolo unde este posibil”, iar întregul pachet finalizat cel târziu până la sfârșitul lui 2027.
Acțiunile concrete presupun eliminarea barierelor cu care se confruntă mediul de afaceri, inclusiv introducerea așa-numitului „al 28-lea regim” (supranumit „EU Inc.”), care va permite firmelor să opereze sub un singur set de reguli europene.
Comisia va propune noi măsuri de simplificare
Alte decizii ale liderilor UE vizează lansarea unor pachete legislative („omnibus”) de simplificare și reducere a birocrației, aprofundarea integrării piețelor de energie și telecomunicații, stimularea mobilității forței de muncă, digitalizarea administrației, susținerea reindustrializării și inovării (în special în AI și calcul cuantic), reducerea dependențelor strategice și mobilizarea investițiilor private.
Președintele Consiliului European, António Costa, a salutat inițiativa drept o foaie de parcurs clară, a cărei implementare va fi monitorizată de lideri în lunile următoare, la summiturile viitoare.
În ceea ce privește prețurile la energie, Comisia va prezenta măsuri de reducere la următoarea reuniune a liderilor, din iunie, cu discuții pe subiect cel mai probabil și la summitul informal din aprilie.
Printre măsurile vizate se numără reducerea taxelor pe electricitate și a tarifelor de rețea sau ajutoare de stat limitate, dar și revizuirea sistemului ETS, de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, unde scopul viitor este reducerea ponderii lor în prețul energiei. Liderii UE n-au convenit încă o soluție la schema ETS.
Liderii UE, fără răspuns la blocajul Strâmtorii Ormuz, principala armă a iranienilor
Summitul liderilor UE s-a încheiat și fără sprijin pentru solicitarea SUA de a asambla o coaliție internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Lipsa de acțiune a puterilor militare europene a atras criticile președintelui american Donald Trump.
Liderii UE au refuzat să trimită active navale în regiune pentru o operațiune coordonată a NATO, cerând în avans încetarea ostilităților. Ca exemplu, Franța a respins joi posibilitatea de a participa la “operațiuni în forță” pentru restabilirea navigației comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, restricționată de Iran.
Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei au transmis doar o declarație comună prin care își „exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă (a navelor) prin strâmtoare”, dar solicitând „un moratoriu imediat și general asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere” din Golf.
Fără consens și în fața unui potențial șoc energetic. Ultimul summit al lui Viktor Orban, care a blocat iar ajutorul pentru Ucraina
În privința prețurilor energiei, statele cu industrie puternică și mai multe guverne din Europa Centrală și de Est au cerut reforme mai radicale – extinderea alocărilor gratuite de certificate de carbon de către Comisie sau chiar suspendarea temporară a schemei, care implică costuri pentru companii și producătorii de energie. Capitalele cu orientare „verde” au insistat că ETS trebuie păstrat în forma sa de bază.
Textul summitului promite măsuri pentru „stabilizarea” prețurilor certificatelor pe termen scurt, „menținând integritatea” sistemului.
Bugetul multianual al UE (MFF) pentru 2028–2034 a fost, de asemenea, pe agenda summitului, dar fără decizii concrete: nu au fost stabilite valori indicative, plafoane sau elemente de negociere.
Liderii au reiterat doar obiectivul unui acord politic unanim până la finalul lui 2026, pentru a permite adoptarea legislativă în 2027 și continuitatea finanțării din 2028. Subiectul va rămâne central pe agenda din 2026, inclusiv într-un Consiliu European dedicat viitorului buget al UE, în noiembrie.
Parlamentul European continuă să susțină un buget mai ambițios, în timp ce statele membre au poziții diferite în materie de priorități și contribuții. Deocamdată, summitul a amânat deciziile substanțiale, menținând doar calendarul.
În același timp, summitul de la Bruxelles ar putea să fi fost ultimul al premierului maghiar Viktor Orban, care a blocat din nou pachetul de ajutor de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ungaria are alegeri parlamentare în 12 aprilie.
(Citește și: Comisia a propus investiții de 30 mld. euro în rețele și interconexiuni energetice. Planurile liderilor UE pentru reducerea prețului energiei)
(Citește și: ”Summit UE: criza prețurilor la energie reaprinde disputa privind schema de certificate de emisii – Schema ”Buy European”, un alt subiect fierbinte”)
(Citește și: ”UE caută soluții de sprijin pentru a proteja industria de criza energetică – Se discută reducerea prețului certificatelor de emisii de carbon (ETS)”)
(Citește și: „La Alden Biesen reformiștii UE rup pisica: dacă până în iunie nu avem un calendar de creștere a competitivității, vor accesa mecanismul de ”cooperare consolidată”. Adică Europa cu 2 viteze”)
***
Urmărește-ne pe Google News
