Un scrutin poate fi anulat de o curte constituțională doar în „situații excepționale” în care e clar că rezultatul a fost influențat, iar decizia în acest sens trebuie motivată și luată transparent, precizează Comisia de la Veneția, în raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din România.
Puterea curţilor constituţionale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar, afirmă Comisia de la Veneţia în recomandările emise în raportul urgent publicat cu privire la anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale, pornind de la cazul anulării alegerilor prezidenţiale din România, pe 6 decembrie 2024, de către Curtea Constituţională a României, relatează Agerpres.
Raportul urgent, redactat pe baza observaţiilor raportorilor, a fost emis pe 27 ianuarie conform articolului 14a al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie.
Printr-o scrisoare din 13 decembrie 2024, Theodoros Rousopoulos, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat un raport urgent Comisiei de la Veneţia cu privire la întrebarea următoare: În ce condiţii şi potrivit căror norme juridice o curte constituţională poate invalida alegeri, pornind de la recentul caz din România?
În raportul publicat marți, Comisia de la Veneţia formulează următoarele recomandări cheie:
- A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organism judiciar, de către Curtea Constituţională sau de către o curte electorală specializată atunci când există un astfel de organism judiciar.
- B. Puterea curţilor constituţionale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar.
- C. Anularea unei părţi a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanţe foarte excepţionale ca ultima ratio şi cu condiţia ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.
- D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoţit de garanţii adecvate şi suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă şi obiectivă şi o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de însemnate, încât ar fi putut influenţa rezultatul alegerilor; părţile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-şi prezenta punctele de vedere şi dovezile, iar puterea discreţionară a judecătorului care examinează chestiunile electorale ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţii prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile;
- E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăţilor şi intereselor electorale de către stat, actori electorali interesaţi publici şi privaţi, precum şi pe baza influenţei media, în special a reţelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate şi finanţate din străinătate.
- F. Statele ar trebui să reglementeze consecinţele distorsiunilor informaţionale, atacurilor cibernetice şi altor ameninţări digitale la adresa integrităţii alegerilor; candidaţilor şi partidelor trebuie să li se acorde acces just şi echitabil la media online, şi ar trebui implementate reglementări pentru a asigura că sistemele de inteligenţă artificială ale intermediarilor Internetului nu favorizează anumite partide sau anumiţi candidaţi în detrimentul altora.
- G. Regulile generale de finanţare şi transparenţă de campanie ar trebui să se aplice campaniilor online care utilizează platforme de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze că publicitatea electorala online trebuie să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, şi ca platformelor de social media să li se ceară să dezvăluie date despre publicitatea politică şi sponsorii lor.
Comisia de la Veneția le recomandă guvernanților să se abțină să legifereze prin OUG, în domeniul electoral: „Este deosebit de problematic”
Contrar standardelor internaţionale, adoptarea actului normativ ce a stabilit comasarea alegerilor alegerilor de anul trecut nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultari publice adecvate, a concluzionat Comisia de la Veneția într-un al doilea raport privind România, referitor la OUG 21/2024.
Comisia recomandă guvernanților români ca pe viitor să se abțină de la legiferarea prin ordonanțe de urgențe în domeniul electoral, cu excepţia cazului în care se adoptă norme privind aspectele şi detaliile tehnice.
În concluziile raportului Comisiei de la Veneţia se precizează că prin scrisoarea din 11 martie 2024, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a solicitat avizul Comisiei de la Veneţia cu privire la Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European în 2024 şi alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale în 2024.
Despre conținutul OUG – comasarea alegerilor locale și a celor pentru PE -, Comisia spune că nu contravine standardelor internaționale:
„Conţinutul revizuirii nu contravine standardelor internaţionale. În special comasarea alegerilor locale şi a alegerilor pentru Parlamentul European poate fi justificată într-un an în care un au avut loc un număr excepţional de alegeri”.
Se menţionează că ” preluarea mandatului la câteva luni după alegeri este acceptabilă atât timp cât mandatul autorităţii în funcţie nu este prelungit, iar o perioadă mai mare de patru luni este una îndelungată şi această coabitare ar fi putut genera confuzie şi, posibil, tensiuni”.
Comisia: Folosirea ordonanțelor de urgență în domeniul alegerilor este deosebit de problematică
Comisia precizează că în România recurgerea frecventă la ordonanţele de urgenţă subminează calitatea legislativă, juridică, certitudinea şi principiile democratice, inclusiv principiul separaţiei puterilor în stat şi este deosebit de problematic, în domeniul alegerilor, care se află în centrul democraţiei.
Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor române abţinerea în viitor de la legiferarea în materie electorală prin ordonanţe de urgenţă, cu excepţia cazului în care se adoptă norme privind aspectele şi detaliile tehnice.
Comisia de la Veneţia rămâne la dispoziţia autorităţilor române şi a Adunării Parlamentare, pentru asistenţă suplimentară în această chestiune.
(Citiți și: Motivarea deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, publicată în MO: “Procesul electural a fost viciat pe toata durata desfasurarii”)
****
Urmărește-ne pe Google News
