Comisia Europeană și-a înjumătățit prognoza de creștere economică pentru România în 2025, la un nivel de 0,7% din PIB, ușor peste prognoza oficială a Guvernului – de 0,6% din PIB –, ca urmare a temperării consumului privat și public, afectat de măsurile de austeritate și de creșterea inflației.
Pe de altă parte, executivul european a determinat că măsurile fiscale adoptate până acum de România sunt compatibile cu o țintă de deficit de 6,2% în 2026, comparativ cu 8,4% – estimarea din prognoza de primăvară publicată în luna mai
”Deficitul general al administrației publice, de 9,3% din PIB în 2024, este proiectat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, datorită mai multor pachete de ajustare fiscală”, se arată în analiza CE.
România este în procedură de deficit excesiv încă din martie 2020, după ce deficitul bugetar pe 2019 a fost împins la 4,3% din PIB.
Comisia precizează că poziția fiscală a României este de așteptat să fie contractivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027.
Cheltuielile pentru apărare sunt prognozate să crească treptat, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2,0% din PIB în 2027.
Datoria guvernamentală este proiectată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, fiind determinată în principal de deficitul primar ridicat al guvernului și de creșterea estimată a plăților de dobândă.
Creștere modestă în contextul unei consolidări fiscale semnificative
În 2025, creșterea reală a PIB-ului României este prognozată să încetinească la 0,7%, după ce a atins 0,9% în 2024. În primăvară, CE vedea un avans de 1,4% din PIB în 2025.
”Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală pe timpul verii urmează să reducă și mai mult venitul disponibil, iar consumul public este de așteptat să scadă. O recuperare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile rezistente, sunt anticipate să susțină economia”, apreciază executivul european.
În 2026, efectul complet al măsurilor mari de consolidare fiscală — respectiv înghețarea salariilor și pensiilor publice și creșterea impozitelor — combinat cu inflația încă ridicată, este așteptat să conducă la o mică contracție a consumului privat. Consumul public este, de asemenea, prevăzut să scadă în continuare.
Investițiile ar urma să crească pe fondul îmbunătățirii climatului de afaceri/ Scăderea consumului va corecta deficitul extern
Totuși, formarea brută de capital fix este estimată să accelereze semnificativ datorită încrederii mai mari a mediului de afaceri și finalizării investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (RRP).
”Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să tempereze semnificativ creșterea importurilor, în timp ce exporturile urmează să continue trendul pozitiv, pe măsură ce creșterea salariilor încetinește, contribuind astfel pozitiv la creșterea exporturilor nete. În ansamblu, PIB-ul real este prognozat să crească cu 1,1% în 2026”, potrivit analizei CE.
În 2027, se estimează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, oferind sprijin pentru relansarea investițiilor și consumului privat.
”În ciuda încheierii fondurilor RRF, formarea brută de capital fix este așteptată să se mențină la un nivel ridicat, România urmând să facă un mai mare uz de fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia este prognozată să crească cu 2,1%. Deficitul contului curent este proiectat să scadă treptat, atingând 6% din PIB în 2027”, potrivit analizei.
Principalul risc la adresa acestei prognoze îl reprezintă ”o deviere semnificativă de la calea consolidării fiscale ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică.” În plus, implementarea completă a tuturor investițiilor din RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinile legate de comerțul internațional.
Piața muncii se răcește/ Creșterea real negativă a salariilor în 2025 și 2026, posibilă sursă de competitivitate externă
În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza activității economice mai slabe, ceea ce a dus la o creștere treptată a ratei șomajului, notează specialiștii CE. Totuși, afluxul de lucrători străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în anumite sectoare, precum construcțiile și serviciile. Rata șomajului este prognozată să crească ușor peste 6% în 2025 și să scadă treptat la 5,6% în 2026 și 2027.
”Înghețarea salariilor publice și moderarea celor private în 2025 și 2026 vor încetini puternic creșterea nominală a salariilor, transformând-o în negativă în termeni reali. După creșteri mari, moderarea creșterii salariilor este probabil să susțină competitivitatea externă”, se arată în raport.
Cu privire la inflație, executivul europeană notează că aceasta ar urma să scadă la 6% în 2026 (pe metodologia european IAPC).
Eliminarea plafonului la prețurile gazelor naturale în martie 2026 este probabil să încetinească procesul de dezinflare. În mod similar, punerea în funcțiune a ETS2 (noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii), dacă nu va fi amânată, este de așteptat să amplifice presiunile inflaționiste în 2027 și să amâne revenirea inflației în cadrul țintei băncii centrale (2,5 ±1 pp.) până la sfârșitul anului.
(Citește și: ”Prognoza de primăvară a Comisiei, pentru România: Avansul PIB, redus la 1,4% de la 2,5 – Deficit bugetar de 8,6% în absența reformei fiscale – Alți indicatori esențiali”)
***
Urmărește-ne pe Google News
