Comisia Europeană a adoptat o strategie cuprinzătoare pentru consolidarea sprijinului acordat regiunilor estice ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, România fiind printre cele nouă state membre vizate direct de noile măsuri.
Executivul european subliniază că întărirea prosperității și rezilienței acestor regiuni reprezintă nu doar un gest de solidaritate în contextul invaziei ruse în Ucraina, ci și o investiție strategică în securitatea, competitivitatea și stabilitatea pe termen lung a Europei.
„Regiunile frontaliere estice nu sunt doar frontiere naționale, ci și frontiere europene. Prezenta comunicare a fost elaborată împreună cu teritoriile și comunitățile acestora pentru a se asigura că acestea rămân locuri dinamice în care să trăiască, să lucreze, să se dezvolte și să rămână competitive. Consolidarea regiunilor frontaliere estice este o investiție strategică în securitatea, stabilitatea, coeziunea și competitivitatea Europei”, a declarat Raffaele Fitto (foto dreapta), Vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme.
România, alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, a fost afectată în mod deosebit de consecințele războiului hibrid, de utilizarea migrației ca instrument de presiune, de perturbările economice și comerciale, precum și de declinul demografic.
În cazul României, presiunile sunt resimțite în special în regiunile de la granița cu Ucraina și Republica Moldova, unde infrastructura, piața muncii și serviciile publice au fost supuse unor solicitări suplimentare.
De la debutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, UE a extins sprijinul politic, tehnic și financiar pentru regiunile estice, vizând modernizarea infrastructurii, creșterea rezilienței economice, dezvoltarea capabilităților de apărare, securitatea energetică și îmbunătățirea conectivității. Totodată, culoarele de solidaritate UE–Ucraina au facilitat fluxurile comerciale prin state precum România, care a devenit un hub logistic important pentru exporturile ucrainene.
Cinci domenii prioritare
Noua comunicare a Comisiei structurează intervențiile în jurul a cinci axe principale:
- Securitate și reziliență – Sunt prevăzute dezvoltarea inițiativei „Eastern Flank Watch”, a sistemului european de apărare împotriva dronelor, a scutului aerian european și a scutului spațial european. De asemenea, va fi creată o rețea de practicieni pentru a consolida cooperarea transfrontalieră în materie de reziliență.
- Creștere economică și prosperitate regională – Accesul la finanțare va fi facilitat printr-o nouă facilitate EastInvest, care va reuni Grupul Băncii Europene de Investiții, alte instituții financiare internaționale și bănci naționale și regionale de promovare. În paralel, cooperarea cu Banca Mondială, în cadrul inițiativei Catching-up Regions, va sprijini dezvoltarea zonelor cel mai afectate. Regiunile din estul și nord-estul României ar putea beneficia de aceste instrumente pentru investiții în infrastructură și IMM-uri.
- Valorificarea punctelor forte locale – Strategia prevede integrarea energetică și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, precum și susținerea economiei circulare și a bioeconomiei.
- Conectivitate – UE va promova modernizarea rețelelor digitale și de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară cu dublă utilizare (civilă și militară), precum și legăturile transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova. România, care joacă un rol esențial prin porturile de la Marea Neagră și prin infrastructura feroviară și rutieră către granița estică, este direct vizată de aceste investiții.
- Oameni – Strategia pune accent pe combaterea depopulării și a deficitului de forță de muncă prin facilitarea tranziției de la educație la ocuparea forței de muncă, precum și pe consolidarea rezilienței comunităților prin sprijin pentru mass-media și combaterea dezinformării.
Dialog politic anual și resurse dedicate
Pentru monitorizarea progreselor, Comisia va lansa un dialog politic anual la nivel înalt privind impactul acțiunilor UE asupra regiunilor estice. Prima reuniune este programată pentru 26 februarie 2026, când instituțiile financiare vor semna declarația de lansare a mecanismului EastInvest.
În context, Executivul european amintește că evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune din 2025 a reprezentat un prim pas în direcția alocării de resurse suplimentare pentru aceste regiuni. De asemenea, propunerile pentru viitorul buget al UE 2028–2034 includ alocări dedicate regiunilor frontaliere estice, prin planurile naționale și regionale de parteneriat.
(Citește și: ”Radu Miruță: Programele de achiziții individuale prin SAFE trebuie semnate până la 31 mai. Altfel, banii vor fi pierduți”)
***
Urmărește-ne pe Google News
