3 mai, 2013

România şi Letonia, alături de Lituania, sunt candidate evidente pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv, întrucât se află „ferm” pe calea corectării sustenabile a deficitului bugetar, a declarat, vineri, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.

„Pe ansamblu, din cele 20 de ţări aflate în acest mecanism, am putea avea trei candidate evidente – Letonia, Lituania şi România – pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv”, a declarat Rehn, citat de Mediafax.

Letonia şi România şi-au redus ambele deficitul bugetar sub 3% din PIB anul trecut şi rămân sub acest nivel pe perioada 2013-2014, analizată în raportul Comisiei.


România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. În cazul Letoniei, deficitul bugetar se va situa în acest an la acelaşi nivel cu anul trecut, 1,2%, urmând să scadă la 0,9% anul următor.

„Ambele ţări, Letonia şi România, par să se afle ferm pe calea corectării sustenabile a deficitului excesiv şi astfel a ieşirii din procedura de deficit excesiv”, a spus Rhn.

Lituania ar putea fi, de asemenea, un candidat pentru încheierea procedurii, chiar dacăanul trecut deficitul bugetar a trecut uşor de 3%. Lituania a avut anul trecut un deficit de 3,2%, iar prognoza economică a CE ia în calcul un nivel de 2,9% pentru anul în curs şi 2,4% pentru 2014.

Ministerul Finanţelor a informat la începutul anului că Ecofin ar putea adopta în mai-iunie decizia finală de abrogare a deficitului excesiv, după confirmarea datelor privind execuţia bugetară în 2012 şi în funcţie de o analiză privind posibilitatea ca România să aibă o tendinţă clară pe termen mediu de a menţine deficitul sub limita de 3% din PIB.

După îndeplinirea acestor condiţii de către România, CE ar putea recomanda Ecofin abrogarea procedurii deficitului excesiv.


Decizia Ecofin privind existenţa deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009.

Ea a fost determinată de faptul că România înregistrase în 2008 un deficit de 5,4% din PIB. În consecinţă, România a trebuit să adopte măsuri severe de scădere a deficitului în domeniul salarizării în sistemul public, schimbări în sistemul de pensii, precum şi alte măsuri menite să reducă dezechilibrele majore reflectate inclusiv în deficiul contului curent extern.

[newsman_subscribe_widget formid="nzm-container-91885-6936-62e2a1251fbbbf9d28a8dd5a"]

Bugetul general consolidat a înregistrat anul trecut un deficit calculat pe cash de 2,5% din PIB, uşor peste ţinta stabilită cu Fondul Monetar Internaţional.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. In schimb Franta si Olanda au primit o aminare pentru a reduce deficitul sub 3 % . E tare uniunea asta care face voce groasa exclusiv cu tarile mai mici .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. In schimb Franta si Olanda au primit o aminare pentru a reduce deficitul sub 3 % . E tare uniunea asta care face voce groasa exclusiv cu tarile mai mici .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: