Marea Britanie a elaborat un plan privind modul în care ar fi putut fi creată o forță de intervenție multinațională pentru redeschiderea Strântorii Ormuz și l-a împărtășit cu SUA și cu alte câteva țări, potrivit unor surse citate de Axios. Aliații Washingtonului rezistă, însă, presiunilor de a se alătura demersului, spre nemulțumirea președintelui american, Donald Trump.
În timp ce Marea Britanie distribuia planul de intervenție printre potențialii membri ai coaliției internaționale, răspunsurile din partea mai multor alte țări au variat de la scepticism la „nici vorbă”, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile diplomatice.
Între timp, Casa Albă și Departamentul de Stat au încercat să formeze o coaliție de țări care să furnizeze nave, alte resurse militare și sprijin politic pentru o misiune de escortare a navelor sau de asigurare a unei rute sigure pentru transportul maritim în și din Golful Persic. Însă liderii unor țări, printre care Germania, Italia și Japonia, au exclus deja trimiterea de nave militare.
Șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, a declarat după o întâlnire cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre că „nu există dorință” în UE de a se alătura coaliției lui Trump pentru Ormuz. „Acesta nu este războiul Europei”, a spus ea.
Marți, liderul de la Casa Albă s-a arătat dezamăgit de reacția „aliaților” SUA. „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că aceștia nu doresc să se implice în operațiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran, în Orientul Mijlociu, și asta în ciuda faptului că aproape toate țările au fost de acord în totalitate cu ceea ce facem și că Iranului nu i se poate permite, sub nicio formă, să dețină arme nucleare. Nu sunt surprins de acțiunea lor, totuși, deoarece am considerat întotdeauna NATO, unde cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru a proteja aceste țări, ca fiind o stradă cu sens unic — noi le vom proteja, dar ele nu vor face nimic pentru noi, în special, la nevoie”, a scris Donald Trump, pe Truth Social.
„Nu mai avem nevoie și nici nu mai dorim asistența țărilor NATO — NICIODATĂ NU AM AVUT! La fel și în cazul Japoniei, Australiei sau Coreei de Sud. De fapt, vorbind în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, de departe cea mai puternică țară din lume, NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI!”, a adăugat Trump.
Ar avea Iranul dreptul să impună un blocaj naval?
Potrivit Convenției Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS), strâmtoarea este o trecere maritimă naturală – utilizată pentru navigația internațională între două zone maritime mai mari – care nu are o lățime mai mare de 24 de mile marine, măsurată de la coastă la coastă sau de la linia de bază la linia de bază.
Strâmtoarea Ormuz se încadrează în această definiție datorită unei secțiuni scurte situate chiar în centrul strâmtorii, unde se suprapun apele teritoriale ale statelor costiere Iran și Oman. În punctul său cel mai îngust, strâmtoarea are o lățime de 20 de mile marine.
Strâmtoarea Ormuz leagă Zonele Economice Exclusive (ZEE) din Golful Persic de ZEE-urile din Marea Arabiei, îndeplinind, de fapt, criteriile articolului 37 din UNCLOS pentru aplicabilitatea regimului de trecere în tranzit. Trecerea în tranzit permite exercitarea libertății de navigație și de survol.
Cadrul juridic al UNCLOS cu privire la diverse zone maritime continuă să se aplice în mare măsură în cazul unui conflict armat. Atât în ceea ce privește statele neutre, cât și statele beligerante. Statele sunt obligate să asigure trecerea în siguranță printr-un strâmtor internațional pentru navele și aeronavele neutre.
Niciun stat al strâmtorii, și nici o altă parte, nu are dreptul să închidă temporar, de exemplu prin amplasarea de câmpuri de mine, o strâmtoare internațională pentru navigația navelor neutre într-un conflict armat internațional. Desigur, este posibilă închiderea temporară a unei strâmtori internaționale pentru navele și aeronavele inamice, potrivit European Journal of International Law.
De exemplu, Egiptul a închis Strâmtoarea Tiran pentru navele israeliene în 1956 și 1967. Dar chiar dacă Iranul amplasează mine navale în Strâmtoarea Ormuz, trebuie totuși să asigure tranzitul rapid al navelor neutre prin coridoare sigure, adaugă sursa citată.
Ipotetic, dacă Statele Unite ar controla coastele statelor arabe din Golful Persic, atunci Iranul ar putea impune o blocadă împotriva întregii coaste arabe a Golfului Persic, sunt de părere experții European Journal of International Law.
(Citește și: „Reuters: Statele din Golf fac presiuni asupra SUA să neutralizeze definitiv Iranul, pe fondul agravării crizei din Strâmtoarea Ormuz”)
***