Cehia este cea mai competitivă țară din regiune (locul 25 din 69 de țări analizate), potrivit unui studiu realizat de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD), eficiența guvernamentală a executivului de la Praga numărându-se printre cele mai apreciate atribute.
Urmează Slovenia (locul 46), Ungaria (locul 48) și România (locul 49). Polonia și Croația s-au clasat pe 52, respectiv 53. Slovacia ocupă cea mai slabă poziție dintre țările Europei Centrale și de Est (ECE), situându-se pe locul 63, ceea ce înseamnă o scădere de 13 locuri față de 2021, potrivit economiștilor Erste.
România ocupă o poziție mai slabă în clasamentul competitivității decât în 2021
România a obținut o poziție mai bună decât în 2024 (când a fost pe locul 50), dar mai slabă decât în 2021 (locul 48).
Analizând scorurile obținute la indicatorii avuți în vedere de IMD pentru realizarea clasamentului, România a obținut cele mai bune scoruri la capitolele productivitatea și eficiența mediului privat, infrastructura digitală și politică fiscală, o consecință a costurilor comparabile reduse cu forța de muncă și a unui nivel de taxare comparabil inferior.
Este posibil ca scorul bun de la indicatorul politică fiscală să sufere revizuiri drastice pe viitor, în contextul amplului pachet de ajustare fiscală pe care trebuie să îl implementeze România pentru a reduce deficitul bugetar și a reechilibra finanțele publice.
De cealaltă parte, cele mai slabe rezultate în privința competitivității se observă la capitolele piața muncii (cel mai probabil din cauza deficitul de angajați), ocupare (redusă față de media UE și ratele din regiune) și practici manageriale. Un scor foarte slab se observă și la indicatorul ”finanțe publice”.
Sursele de competitivitate ale României: taxe mici, prețuri mici, viteză mare la internet, salarii comparative mici
Studiind și ”traducând” indicatorii, România iși bazează competitivitatea (șa cum se vede in tabelul de mai jos), pe:
taxele mici, productivitatea obtinută prin salariile comparative mici, viteza la internet, și prețuri:
Conform evaluării IMD din graficul de mai jos, România a obținut cele mai bune rezultate la indicatorii de mai jos
- Capitolul ”eficiență în afaceri”, indicatorul ”productivitate și eficiență”: poziția 25
- Capitolul ”infrastructură”, indicatorul ” infrastructură tehnologică”: poziția 31
- Capitolul ”eficiență guvernamentală”, indicatorul ”politică fiscală”: poziția 35
- Capitolul ”eficiență guvernamentală”, indicatorul ”infrastructură instituțională”: poziția 36
- Capitolul ”eficiență guvernamentală”, indicatorul ”legislație de business”: poziția 37
- Capitolul ”performanță economică”, indicatorul ”prețuri”: poziția 37
Indicatorii de competitivitate ai României
Printre provocările identificate pentru România în 2025 se numără:
- Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar.
- Accelerarea investițiilor în domeniile de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare.
- Acordarea de sprijin companiilor pentru implementarea transformării digitale, însoțită de îmbunătățirea competențelor digitale ale forței de muncă.
- Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a face față provocărilor sociale presante.
- Modernizarea industriei naționale de apărare.
Eficiența guvernamentală devine o piatră de temelie pentru reziliența pe termen lung
Elveția, Singapore și Hong Kong au fost desemnate cele mai competitive economii din lume, în timp ce Canada, Germania și Luxemburg au înregistrat cele mai mari îmbunătățiri în rândul economiilor de pe primele 20 de poziții, potrivit raportului IMD.
Rezultatele conturează o imagine a unei scene globale în schimbare. Disparitățile regionale persistă, cu toate că s-au observat noi impulsuri de creștere în Asia de Est, Europa de Vest, Asia de Vest, Africa și America de Sud.
„Eficiența guvernamentală devine o piatră de temelie pentru reziliența pe termen lung. Eficiența include agilitatea, incluziunea și cadrele de politici orientate spre viitor”, avertizează specialiștii.
„Monedele puternice se conturează ca un indicator al succesului pe termen lung”, a declarat Arturo Bris, directorul Centrului pentru Competitivitate Mondială (WCC), care a realizat clasamentul. „În același timp, reorganizarea rețelelor globale de comerț scoate la iveală modul în care țările accesibile au acționat în propriul interes, iar consensul începe să se dovedească benefic pentru economii — în contrast puternic cu efectele polarizării.”
(Citește și: ”Bugetul UE 2026, propunerile Comisiei – obiectivele: competitivitate, sprijin pentru Ucraina, gestionarea migrației, securitate, apărare și investiții strategice”)
***
