China își va crește cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, același procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 și 2023, potrivit unui raport obținut de EFE, transmite Agerpres.
Informația survine în contextul tensiunilor din Marea Chinei de Sud, a exercițiilor armatei chineze în diverse părți ale Pacificului și a concentrării pe Taiwan, insulă pe care Beijingul o revendică.
Beijingul a anunțat săptămâna trecută că apreciază aceste cheltuieli drept „complet necesare”, sugerând că nu este dispus să facă reduceri la acest capitol, în pofida propunerii președintelui american Donald Trump de a reduce la jumătate cheltuielile militare.
„Cheltuielile noastre limitate pentru apărare răspund nevoii de a ne apăra suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”, a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, menționând că „marile puteri” ar trebuie să fie primele care „să dea exemplu”, ca răspuns la propunerea președintelui Trump de a negocia cu China și Rusia o reducere a cheltuielilor militare.
Bugetul dezvăluit nu ar reflecta adevărata amploare a cheltuielilor militare
Totuși, unele voci subliniază că bugetul militar dezvăluit de autoritățile chineze nu reflectă adevărata amploare a cheltuielilor reale de apărare ale țării, care în ultimii ani a finanțat o modernizare amplă a forțelor sale armate.
Anul trecut, Beijingul a prezentat oficial J-35A, un avion de luptă stealth de generația a cincea care aspiră să concureze cu avionul american F-35, a anunțat construirea unui al patrulea portavion, fără a preciza dacă este cu propulsie nucleară, și a finalizat primele teste pe mare ale celei de-a treia nave de acest tip.
De asemenea, China a surprins în 2024 cu lansarea unei rachete balistice intercontinentale în apele Oceanului Pacific, stârnind suspiciuni cu privire la programul său nuclear opac, în timp ce unele rapoarte estimează că gigantul asiatic are peste 600 de focoase nucleare și că ar putea depăși 1.000 până în 2030.
Tensiuni în Marea Chinei de Sud
Relațiile dintre China și Taiwan au continuat să se înrăutățească anul trecut după învestirea actualului președinte taiwanez, William Lai, considerat un „susținător al independenței” și o „persoană care cauzează probleme” de către autoritățile de la Beijing.
Astfel, China a organizat în 2024 două manevre militare de amploare în vecinătatea insulei, la care trebuie adăugate cele mai noi și surprinzătoare manevre cu foc viu pe care le-a efectuat săptămâna trecută, potrivit Ministerului taiwanez al Apărării.
În plus, nu pot fi ignorate ciocnirile constante dintre China și țări precum Filipine în Marea Chinei de Sud, bogată în resurse și o zonă cheie pentru comerțul global, sau exercițiile prin care urmărește să își demonstreze puterea în diferite puncte din Pacific, cel mai recent fiind organizat la 629 de kilometri sud-est de Sydney, în apele internaționale, stârnind proteste la Canberra pentru neanunțarea manevrelor cu suficient de mult timp în avans.
Autoritățile mizează pe o creștere de 5% din PIB, în ciuda războiului comercial
Autoritățile chineze au anunțat că în acest an mizează pe o creștere economică „de aproximativ 5%” precum și pe un deficit bugetar mai mare decât până acum, în contextul în care se prefigurează un război comercial cu SUA, la care se adaugă problemele economice interne.
Aceste anunțuri au fost făcute de premierul Li Qiang (foto) cu ocazia deschiderii, la Beijing, a sesiunii anuale a Adunării Naționale a Poporului (ANP), controlată de Partidul Comunist Chinez, care reunește mii de delegați.
Economia chineză, a doua economii a lumii, se confruntă cu o criză de durată în sectorul imobiliar, cu un consum anemic și cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor.
În pofida acestui context, premierul Li Qiang a anunțat o țintă de creștere economică de aproximativ 5% pentru 2025, un obiectiv identic cu cel de anul trecut și care era așteptat de analiști, precum și o inflație de 2%.
De asemenea, premierul chinez a anunțat o majorare inedită a țintei de deficit bugetar cu un punct procentual pentru 2025, până la 4% din PIB, ceea ce înseamnă o sumă totală de 5.660 miliarde de yuani (734 miliarde de euro).
În paralel, autoritățile de la Beijing intenționează ca în 2025 să creeze 12 milioane noi locuri de muncă în mediul urban.
Reinflamarea războaielor comerciale globale
Pe lângă problemele interne, economia chineză trebuie să facă față și unei intensificări a războiului comercial cu SUA, în condițiile în care marți administrația de la Washington a majorat la 20% tarifele vamale suplimentare care se aplică produselor importate din China. Aceste taxe ar urma să afecteze schimburi comerciale în valoare de sute de miliarde de dolari între primele două economii ale planetei, ceea ce va pune presiune asupra exporturilor chineze, unul dintre pilonii creșterii economice.
În replică, pentru a susține economia, Beijingul s-a angajat să facă din cererea internă ‘motorul creșterii’ în 2025. ‘Vom remedia mai repede situația slabă a cererii interne, în special cea a consumului gospodăriilor, astfel încât cererea internă să devină motorul creșterii economice’, se arată în raportul de activitate al Guvernului chinez.
(Citește și: ”China curtează intens UE, speculând efectul Trump-Zelenski, în ciuda excedentului comercial de 304 miliarde euro din 2024”)
***
Urmărește-ne pe Google News
