Imaginile din satelit ale instalațiilor nucleare secrete dezvăluie eforturile Beijingului de a-și extinde arsenalul nuclear, exact în momentul în care ultimele restrictii globale asupra armelor de distrugere din masă dispar.
În zona muntoasă din sud-vestul Chinei, a fost observată o activitate intensă pentru accelerarea producției de arme nucleare, crearea unei forțe concepută pentru obținerea unei poziții dominante în cadrul rivalității cu superputerile mondiale, relatează The New York Times.
Într-o astfel de vale cunoscută sub numele de Zitong, în provincia Sichuan, inginerii au construit noi buncăre și hale industriale. Un nou complex de clădiri este dotat cu multe conducte, ceea ce sugerează că instalațiile sunt alimentate cu materiale extrem de periculoase.
Modernizarea și extinderea siturilor nucleare
O altă vale găzduiește o instalație înconjurată cu un gard dublu cunoscută sub numele de Pingtong, unde experții cred că se produc nuclee pentru focoasele nucleare pe bază de plutoniu. Structura principală, dominată de un coș de ventilație înalt de 114 metri, a fost renovată în ultimii ani și dotată cu noi orificii de ventilație și dispersoare de căldură. Alte clădiri alăturate se află în construcție.
Deasupra intrării în instalația Pingtong, se află un îndemn caracteristic liderului Chinei, Xi Jinping, scris cu caractere atât de mari încât sunt vizibile din spațiu: „Rămâneți fideli cauzei fondatoare și amintiți-vă întotdeauna misiunea noastră”.
Acestea sunt doar două din numeroasele locații secrete legate de fabricarea armelor nucleare din provincia Sichuan care au fost modernizate și extinse în ultimii ani.
Acestea se numără printre numeroasele situri secrete legate de armele nucleare din provincia Sichuan care s-au extins și au fost modernizate în ultimii ani.
Acumularea de noi arme nucleare de către China îngreunează eforturile de a reface controlul global al înarmării nucleare după expirarea ultimului tratat privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia. Washingtonul susține că orice acorduri ulterioare trebuie să cuprindă și arsenalul dezvoltat de China, dar Beijingul nu a manifestat niciun interes.
„Lucrările de construcții pe care le vedem la aceste situri sunt în corelare cu obiectivele pe termen lung ale Chinei de a deveni o superputere globală. Armele nucleare sunt parte integrantă din această ambiție”, a declarat Renny Babiaraz, expert în informații geospațiale care a analizat imaginile din satelit ale siturilor, pentru The New York Times.
Cu toate acestea, imaginile oferă puține informații. În prezent, nu se știe câte focoase nucleare deține China și cu cât și-a crescut capacitățile de producție de arme nucleare.
El a comparat fiecare amplasament nuclear din China cu o piesă dintr-un mozaic care, văzut în ansamblu, prezintă un model de creștere rapidă. „A existat o evoluție în toate aceste amplasamente, dar, în general, această schimbare s-a accelerat începând cu 2019”, a spus el.
China, acuzată de efectuarea de teste nucleare
Expansiunea nucleară a Chinei este o sursă tot mai mare de tensiune cu Statele Unite. Thomas G. DiNanno, subsecretarul Departamentului de Stat pentru controlul armelor și securitate internațională, a acuzat luna aceasta public China că efectuează în secret „explozii nucleare de test”, încălcând un moratoriu încheiat la nivel global. Beijingul a respins afirmația ca fiind neadevărată, iar experții au dezbătut cât de solide sunt dovezile pe care se bazează afirmațiile lui DiNanno.
Conform ultimei estimări anuale a Pentagonului, China avea peste 600 de focoase nucleare la sfârșitul anului 2024 și este pe cale să ajungă la 1.000 până în 2030. Stocul Chinei este mult mai mic decât miile de arme nucleare deținute de Statele Unite și Rusia, dar creșterea sa este problematică, a declarat Matthew Sharp, un fost oficial al Departamentului de Stat, care este acum cercetător senior la Centrul pentru Politici de Securitate Nucleară de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.
„Cred că fără un dialog real pe aceste subiecte este foarte greu de spus încotro se îndreaptă (China), iar acest lucru, pentru mine, este periculos”, a spus el, „pentru că acum suntem forțați să reacționăm și să planificăm în jurul celui mai pesimist scenariu al unei tendințe îngrijorătoare.”
Continuarea politicii lui Mao Zedong
Siturile din Sichuan au fost construite acum șase decenii ca parte a „Al Treilea Front” inițiat de Mao Zedong, un proiect pentru protejarea laboratoarelor și uzinelor de producție de arme nucleare de atacurile Statelor Unite sau ale Uniunii Sovietice.
Zeci de mii de oameni de știință, ingineri și muncitori au lucrat în secret pentru a săpa în interiorul munților ceea ce Danny B. Stillman, un om de știință nuclear american care a vizitat zona, a numit-o „un imperiu nuclear intern”.
Când tensiunile Chinei cu Washingtonul și Moscova s-au diminuat în anii 1980, multe instalații nucleare ale celui de „Al Treilea Front” s-au închis sau și-au redus dimensiunile, iar adesea oamenii de știință s-au mutat în laboratoarele militare din orașul apropiat Mianyang. Situri precum Pingtong și Zitong au continuat să funcționeze, dar schimbările din anii care au urmat au fost fragmentare, reflectând politica Chinei de atunci de a avea un arsenal nuclear relativ mic, a spus dr. Babiarz.
Această eră de reținere a dispărut de acum aproximativ șapte ani. China a început să construiască sau să modernizeze rapid multe instalații pentru producția de arme nucleare, iar lucrările de construcții la siturile din Sichuan s-a accelerat, a spus dr. Babiarz. Dezvoltarea include un vast laborator de inițiere cu laser în Mianyang, care ar putea fi folosit pentru a studia focoasele nucleare fără a detona arme reale.
Modernizarea arsenalului nuclear
Designul complexului Pingtong sugerează că acesta este folosit pentru a produce inima focoaselor nucleare – miezul metalic, care conține de obicei plutoniu – potrivit Dr. Babiarz. El a remarcat că arhitectura sa este similară cu cea a instalațiilor de construire a focoaselor din alte țări, inclusiv Laboratorul Național Los Alamos din Statele Unite.
În Zitong, noile buncăre și fortificații sunt probabil folosite pentru a testa „explozibili puternici”, spun experții, referindu-se la compușii chimici care sunt detonați pentru a crea condițiile inițierii unei reacții în lanț nucleare.
„Ai un înveliș de explozibili foarte puternici, care produc unda de șoc ce implodează simultan în centrul materialului nuclear. Pentru a perfecționa arma trebuie efectuate teste cu aceste explozii”, a spus Hui Zhang, un fizician care cercetează programele nucleare ale Chinei la Școala de Guvernare Kennedy a Universității Harvard, care a studiat observațiile efectuate de Dr. Babiarz.
Complexul include o zonă ovală de dimensiunea a 10 terenuri de baschet. Scopul precis al acestor modernizări rămâne un subiect de dezbatere. Dr. Zhang a spus că imaginile din satelit oferă singure informații limitate. „Nu știm câte focoase nucleare au fost produse, dar vedem doar extinderea fabricii”, a spus el.
Unele dintre lucrările recente ar putea reflecta pur și simplu modernizări pentru creșterea siguranței, a spus Dr. Zhang, autorul unei noi cărți: „Povestea nespusă a dezvoltării și testării armelor nucleare din China”. Inginerii chinezi ar putea avea nevoie, de asemenea, de mai multe facilități și zone de testare la Zitong pentru a modifica designul focoaselor nucleare pentru instalarea lor pe arme noi, cum ar fi rachetele lansate de pe submarine, a spus el.
O preocupare majoră pentru Washington este modul în care acest arsenal mai mare și mai modern ar putea schimba comportamentul Chinei într-o criză, în special în ceea ce privește Taiwanul.
China dorește să fie „în poziția în care crede că este în mare măsură imună la amenințarea nucleară din partea Statelor Unite”, a declarat Michael S. Chase, fost secretar adjunct al Apărării din SUA pentru China, care este acum politolog senior la RAND. „Cred că probabil consideră că acest lucru ar putea fi folosit într-un conflict convențional privind Taiwanul.”
Cititi si: Pactul economic în 7 puncte propus de Kremlin pentru administrația Trump. SUA urmăresc să dezbine binomul Rusia-China
***
Urmărește-ne pe Google News
