China construiește în tăcere rute comerciale alternative pentru a-și exporta bunurile către Europa fără a trece prin Marea Chinei de Sud, încercând să evite tensiunile cu SUA și aliații săi din regiune, relatează Euronews, care citează South China Morning Post.
Orașul montan Chongqing din China a devenit un hub important pentru o rută comercială terestră care, spun unii economiști, ar putea deveni noul Canal de Suez. Ruta este deservită de cale ferată și este destinată să devină cel mai important hub logistic din Asia, potrivit sursei citate.
Orașul a devenit rapid un punct strategic în rețeaua comercială a Chinei, iar modelul său – dacă va continua să aibă succes – ar putea încuraja guvernul chinez central și pe cele regionale să facă investiții similare în partea de vest a țării.
În fiecare zi, Chongqing gestionează sute de transporturi, conectând țări din Sud-Estul Asiei, precum Vietnam și Singapore, cu Europa, inclusiv Germania și Polonia, prin trenuri de marfă de mare viteză.
Timpi de livrare reduși
Transportul pe uscat este cu 10–20 de zile mai rapid decât rutele maritime tradiționale și simplifică considerabil problemele vamale. Lansarea trenului rapid ASEAN în 2023 a redus timpul de transport între Hanoi și Chongqing la doar cinci zile, iar de aici bunurile ajung în Europa în mai puțin de două săptămâni.
Pe lângă poziția strategică, Chongqing este un centru important de producție: produce aproximativ o treime din laptopurile mondiale, este un punct major pentru producția de mașini electrice și un centru de export pentru un sfert din automobilele Chinei.
Dimensiuni geopolitice
Unii observatori consideră că motivațiile Chinei nu sunt doar logistice, ci și geopolitice. Războiul comercial cu SUA sub președinția lui Donald Trump a arătat pericolul dependenței de căile maritime internaționale aflate sub influență occidentală, precum Canalul de Suez sau strâmtorile Hormuz și Malacca. Pandemia de coronavirus a accentuat aceste riscuri, evidențiind fragilitatea lanțurilor maritime de aprovizionare.
Odată cu războiul din Ucraina și cu unele transporturi chineze supuse sechestrului în 2023, trecerea prin Rusia a devenit mai riscantă, chiar dacă comerțul bilateral dintre cele două țări a atins 240 de miliarde de euro în 2024. Beijingul promovează astfel dezvoltarea unui „Coridor Mijlociu” prin Kazahstan și Marea Caspică, pentru a evita Rusia și strâmtorile maritime.
Totuși, Beijing se confruntă cu provocări legate de întârzieri vamale, costuri ridicate, infrastructură slabă și sustenabilitate financiară. Multe rute, în special în cadrul inițiativei Belt and Road, au depins de subvenții guvernamentale pentru a facilita exporturile.
(Citește și „VIDEO. Xi Jinping a scos „China cea de neoprit” la paradă: adunare a dictatorilor în jurul armamentului nuclear și mesajele transmise Occidentului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
