China denunță noile sancțiuni impuse Rusiei de SUA și UE

Guvernul chinez a denunțat, joi, sancțiunile anunțate de Departamentul Trezoreriei SUA împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe motiv că „nu au bază în dreptul internațional”.

Beijingul a criticat și cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni impus Rusiei, adoptat oficial joi de către Uniunea Europeană, care restricționează mișcarea diplomaților ruși între țările UE și a pedepsește 45 de noi companii care ajută Rusia să se sustragă sancțiunilor, inclusiv 12 din China, trei din India și două din Thailanda.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat joi, într-o conferință de presă, că „China se opune în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU”, scrie Agerpres. Guo a afirmat, de asemenea, că „dialogul și negocierea sunt unica modalitate viabilă de a rezolva „criza ucraineană”.

Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat miercuri sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, ca răspuns la „lipsa unui angajament serios al Rusiei față de un proces de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina”.

„Având în vedere refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat al Departamentului.

Rosneft este o companie de stat rusă care produce aproape 6% din țițeiul mondial și aproape jumătate din cel al Rusiei. Împreună cu Lukoil, exportă 3,1 milioane de barili de țiței pe zi.

China a criticat și cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei adoptat oficial joi. „China își exprimă nemulțumirea puternică și opoziția fermă față de acest lucru. A depus deja proteste solemne părții europene’, a declarat Guo Jiakun, care a deplâns sancțiunile „ilegale” împotriva companiilor chineze.

„Majoritatea țărilor, inclusiv națiunile europene, mențin relații comerciale cu Rusia. Europa nu este în măsură să facă remarci nepotrivite cu privire la schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești”, a subliniat el. „Îndemnăm UE să înceteze să transforme China într-o problemă controversată”, a declarat Guo Jiakun, care a insistat că China „nu este responsabilă, nici parte implicată” în războiul din Ucraina.

„China nu a furnizat arme letale niciunei părți și menține controale stricte asupra exportului de articole cu dublă utilizare’, a declarat purtătorul de cuvânt.

Oficialul chinez a îndemnat Bruxelles-ul să înceteze să folosească China ca pretext și să pună capăt acțiunilor care dăunează intereselor legitime ale țării, avertizând în același timp că Beijingul „va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, China a menținut o poziție ambiguă, cerând respectarea „integrității teritoriale a tuturor țărilor”, inclusiv a Ucrainei, și atenție la „preocupările legitime ale tuturor țărilor”, referindu-se la Rusia.

China, care și-a consolidat comerțul cu Rusia, a importat peste 108 milioane de tone de țiței rusesc în 2024, o cifră record. Beijingul este cel mai mare cumpărător mondial de combustibili fosili rusești, inclusiv produse petroliere.

(Citește și: „SUA impun primele sancțiuni contra Rusiei de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Sunt vizate Rosneft și Lukoil, cele mai mari companii petroliere rusești”)

***