În contextul crizei petrolului și al aversiunii globale la risc, așteptările privind inflația și dobânzile au crescut, iar prognozele de creștere economică s-au deteriorat. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut în martie cu 10,2 puncte, până la 38,2 puncte, în timp ce inflația anticipată pe 12 luni a urcat la 7,61%, iar majoritatea analiștilor estimează deprecierea leului și încetinirea economiei.
„În contextul crizei petrolului și al aversiunii globale la risc pe piețele internaționale, s-au majorat anticipațiile inflaționiste, precum și anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă nominale (care sunt în strânsă legătură atât cu evoluția anticipațiilor inflaționiste, cât și cu evoluția aversiunii la risc). De asemenea, și anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au înregistrat scăderi”, potrivit președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.
Scăderea indicatorul de încredere din martie a venit din ambele componente. Astfel, componenta de anticipații, s-a redus cu 10,5 puncte (până la 40,7 puncte) iar componenta de condiții curente a scăzut cu 9,5 puncte (până la valoarea de 33,3 puncte).
Creștere de 1,7 pp a ratei anticipate a inflației pe orizont de 12 luni
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2027) a crescut cu 1,72 puncte procentuale comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 7,61%, iar 47% dintre participanți anticipează majorarea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia, în timp ce 37% anticipează scădere.
În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, aproximativ 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 14% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1303 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului leu/euro anticipat este de 5,1644 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 55% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 90% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 10% că sunt corect evaluate.
Creștere de 0,5 pp a anticipației privind deficitul bugetar din 2026, până la 6,6% din PIB
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a crescut față de exercițiul anterior cu 0,5pp și a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 6,6% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 s-au redus la valoarea medie de 0,7%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 63% în următoarele 12 luni.
În contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 103 USD/bbl. Însă dispersia opiniilor este foarte ridicată, înregistrându-se valori între 60 USD/bbl și 170 USD/bbl.
(Citește și: ”BNR: Există ”riscuri ridicate” la adresa cursului leu-euro. Banca centrală a cheltuit peste 1 mld. € din rezerve în martie pentru a apăra leul – Reducerea deficitului bugetar va reduce dobânzile”)
***
Urmărește-ne pe Google News
