Europa trebuie să valorifice tehnologia cu dublă utilizare pentru a accelera inovarea pe câmpul de luptă, se arată într-o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA).
Utilizarea duală nu este o noutate, iar Europa are o istorie bogată în materie de inovații comerciale și militare. În Primul Război Mondial, Renault a adaptat expertiza industrială pentru a crea tancul FT, în timp ce în Al Doilea Război Mondial, fabricile Ford din Marea Britanie s-au reorientat către producția de tancuri, șantierele navale s-au reechipat, iar Bletchley Park a reunit guvernul, industria și mediul academic pentru a descifra coduri și a fi pionier în domeniul tehnologiei informatice.
La fel cum inovația cu dublă utilizare a modelat acele războaie, Europa trebuie acum să combine nevoile de apărare cu ingeniozitatea industrială pentru a prelua conducerea în dezvoltarea sistemelor autonome.
Modelele tradiționale de achiziții și planificare a apărării au avut dificultăți în a ține pasul cu războiul din Ucraina, caracterizat de viteză, improvizație și ingeniozitate tehnologică. Guvernele continentului trebuie să învețe din această experiență și să schimbe fundamental modul în care își echipează și susțin forțele armate.
Capacitatea industrială pentru hardware este doar o parte a soluției. Pe măsură ce revoluția IA se mută de pe ecran în lumea fizică, securitatea pe termen lung a Europei va depinde de capacitatea sa de a asigura adaptarea rapidă a tehnologiilor comerciale pentru uz militar, în special în ceea ce privește autonomia și software-ul.
Ucraina demonstrează acest lucru în mod clar. De la drone autonome la logistică bazată pe IA și informații în timp real de pe câmpul de luptă, tehnologiile decisive au provenit de la inovatori care operează pe modele cu dublă utilizare.
Dronele civile sunt reutilizate pentru luptă, AI-ul din sectorul privat și sistemele bazate pe cloud permit monitorizarea situației pe câmpul de luptă, iar aplicațiile digitale create de programatori locali contribuie la îmbunătățirea operațiunilor.
Războiul modern necesită viteză, software și iterație rapidă – toate capacități care există pe piața comercială (și care sunt furnizate de companii precum a noastră). Europa trebuie să construiască acum un sistem care să reflecte și să îmbrățișeze această realitate.
Ciclurile tradiționale de achiziții, cu termene de zeci de ani și platforme personalizate, nu vor rezolva cerințele războiului modern. Securitatea pe termen lung a Europei depinde, pur și simplu, de a deveni mult mai rapidă și mai imaginativă în utilizarea tehnologiei disponibile.
Industria auto și de camioane din Europa este deja lider în domeniul AI și al asistenței avansate pentru șoferi, de exemplu. În Germania, Mercedes este pionierul unui sistem de conducere autonomă de nivel 3, care permite mașinilor să preia controlul complet în condiții specifice, în timp ce Scania implementează software de autonomie în transportul rutier și logistică.
Astfel de progrese comerciale în sistemele modulare, definite de software, pot și ar trebui să fie aplicate în domeniul apărării, așa cum au făcut-o companii britanice precum Kraken, care a accelerat autonomia dronelor sale maritime, și Perfect Bore, care a valorificat tehnologia de ultimă generație în producția de țevi de mortier.
Dezvoltarea hardware-ului pe bază de software permite o iterație mai rapidă, o întreținere mai ușoară și interoperabilitatea între aliați. Armata poate integra mai ușor noile tehnologii, poate stimula concurența și poate evita dependența de un singur furnizor.
Modelul de peste Ocean
În contextul în care Europa încearcă să-și reconstruiască capacitatea militară, lecțiile învățate din Silicon Valley sunt edificatoare. Silicon Valle a prosperat datorită cooperării strânse între mediul academic, industrie și guvernul SUA. Proiectul Grand Challenge al DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) a declanșat dezvoltarea industriei vehiculelor autonome, care a ajuns la maturitate și acum furnizează produse armatei.
Europa ar trebui să încurajeze comercializarea tehnologiilor de apărare și apoi să creeze un cadru de reglementare care să permită companiilor de tehnologie comercială să prospere. O bază tehnologică solidă va permite industriilor comerciale și de apărare din Europa să se completeze reciproc, stimulând inovarea.
Reforma achizițiilor publice este, prin urmare, esențială, atât în interesul național, cât și în cel internațional. Ministerele apărării ar trebui să acorde prioritate agilității, iterației și experimentării și să ofere oportunități start-up-urilor.
Se înregistrează unele progrese. NATO testează mecanisme mai agile prin DIANA, acceleratorul său de inovare în domeniul apărării, iar Strategic Compass al Uniunii Europene a recunoscut importanța suveranității tehnologice. Țări individuale, de la Estonia la Franța, au făcut, de asemenea, pași către concepte de apărare mai mici și mai flexibile.
În Regatul Unit, se formează parteneriate în jurul capacităților comune pentru a răspunde cerințelor militare. Proiectul ATILLA, de exemplu, va accelera dezvoltarea unui sistem opțional de traversare a câmpurilor minate bazat pe platforma Warrior, deschizând calea pentru aplicații cu dublă utilizare. De asemenea, acesta deschide ușa pentru IMM-urile britanice să își utilizeze expertiza pentru a răspunde cerințelor în continuă evoluție din acest domeniu.
Cu toate acestea, în întreaga Europă, achizițiile sunt încă limitate de cererea fragmentată, aversiunea față de risc și canalele de angajament neclare pentru furnizorii netradiționali.
Argumentele în favoarea apărării cu dublă utilizare sunt urgente. Adoptarea inovației comerciale înseamnă construirea de sisteme flexibile, bazate pe software, în jurul unor standarde deschise și arhitecturi interoperabile. Acest lucru va permite achiziții transparente și testări în condiții reale, recunoscând că software-ul nu este un supliment, ci o capacitate de bază.
Europa are talentul și baza industrială robustă. Acum trebuie să-și mobilizeze voința politică pentru a integra conceptul de dublă utilizare în strategia sa de apărare.
(Citește și: „WSJ: Cum s-a pregătit cea mai mare armată europeană din NATO să facă față agresiunii din partea Rusiei. Polonia – aliatul model”)
***
Urmărește-ne pe Google News
