21 aprilie, 2025

Papa Francisc a inițiat o serie de reforme importante în Biserica Catolică de la alegerea sa în 2013. Reformele sale s-au concentrat pe modernizare, transparență, descentralizare și apropierea Bisericii de nevoile reale ale credincioșilor la începutul secolului XXI.

Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit luni, a anunțat Vaticanul într-o declarație video. Avea 88 de ani și supraviețuise recent unui episod grav de pneumonie dublă.

Redăm în continuare câteva dintre cele mai importante reforme realizate de Papa Francisc la Vatican.

Reforma Curiei Romane

Reforma Curiei Romane a fost una dintre cele mai importante inițiative ale Papei Francisc, având ca scop modernizarea și eficientizarea structurii guvernamentale a Vaticanului, pentru a face față provocărilor contemporane și pentru a răspunde mai bine nevoilor Bisericii globale.

Curia Romană este aparat administrativ central al Bisericii Catolice, format din diverse dicastere (ministere), care ajută Papa în conducerea Bisericii la nivel global.

Reforma a fost consolidată, după ani de muncă, prin Constituția Apostolică „Praedicate Evangelium” (2022), un document care detaliază noile structuri și principiile de funcționare ale Curiei Romane. Câteva puncte esențiale:

Centralizarea Evanghelizării: A fost creat Dicasterul pentru Evanghelizare, care pune misiunea de evanghelizare în centrul activităților Curiei.

Mai multă transparență și responsabilitate: Reforma include reguli clare pentru deciziile administrative și financiare, pentru a preveni corupția și a îmbunătăți gestionarea resurselor

Reducerea birocrației: S-au fuzionat sau suprapus dicastere pentru a spori eficiența administrativă.

Promovarea femeilor în funcții de conducere: Femeile au fost numite în funcții-cheie la Vatican, inclusiv ca subsecretari în dicastere de rang înalt.

Descentralizarea autorității: Conferințele episcopale au mai multă autonomie în gestionarea problemelor locale, aliniindu-se cu principiul sinodalității.

Reorganizarea financiară și transparența

Vaticanul a început să centralizeze resursele și să implementeze politici mai clare de gestionare a finanțelor, inclusiv activele imobiliare. Până înainte de aceste reforme, multe instituții din Vatican aveau control asupra propriilor fonduri, ceea ce ducea la lipsa de transparență.

Papa Francisc a înființat Secretariatul pentru Economie, condus inițial de cardinalul australian George Pell, pentru a supraveghea toate aspectele financiare ale Vaticanului. Acesta a fost un pas major în centralizarea și reglementarea activităților economice ale Bisericii, având rolul de a coordona gestionarea fondurilor și activităților economice ale Vaticanului.

Pentru prima dată în istoria Vaticanului, au fost implementate audituri externe și publicarea rapoartelor financiare anuale. Aceasta a fost o mișcare semnificativă spre transparență, având în vedere istoricul de lipsă de transparență al Vaticanului în ceea ce privește finanțele.

Papa Francisc a fost ferm în combaterea corupției și a abuzurilor financiare în cadrul Vaticanului. Au fost implementate reguli mai stricte pentru a preveni fraudele și abuzurile de putere în gestionarea fondurilor. Secretariatul pentru Economie a avut un rol-cheie în acest proces.

Un alt punct esențial al reformei a fost creșterea transparenței în gestionarea fondurilor destinate carității. Vaticanul a început să publice informații despre cum sunt folosite donațiile și ce proiecte sunt finanțate cu ajutorul acestora.

Lupta împotriva abuzurilor sexuale

Prin Vos estis lux mundi (2019), Papa Francisc a introdus reguli obligatorii pentru raportarea abuzurilor și a tras la răspundere chiar și pe episcopii care le-au mușamalizat.

În 2015, Papa Francisc a dispus crearea unei comisii papale speciale care să se ocupe de cazurile de abuz sexual, iar în 2019 a emis motu proprio-ul „Vos estis lux mundi” care a impus reguli clare privind raportarea și investigarea acestor cazuri.

A fost stabilită obligația ca Biserica să protejeze victimele și să le ofere asistență, inclusiv prin ajutor psihologic și sprijin material.

Reforma justiției canonice

Papa Francisc a încurajat o revizuire a Codului de Drept Canonic, care este fundamentul sistemului de justiție al Bisericii Catolice. Deși modificările importante nu au fost semnificative la nivelul Codului în ansamblu, multe dintre reglementările interne au fost actualizate pentru a reflecta noile realități ale Bisericii și nevoia de a asigura o justiție mai rapidă și echitabilă.

Una dintre schimbările majore a fost crearea de tribunale specializate pentru anumite tipuri de cazuri, inclusiv pentru abuzurile sexuale.

În plus, au fost înființate tribunale la nivelul Vaticanului, care se ocupă de cazuri foarte serioase, inclusiv de abuzuri financiare sau de încălcări ale normelor de drept canonic.

Deschiderea către alte religii

Papa Francisc consideră dialogul între religii ca o necesitate fundamentală, având în vedere conflictele și diviziunile care există în lume.

Papa Francisc a fost un critic ferm al fundamentalismului religios și al extremismului care distorsionează învățăturile religioase pentru a justifica violența. A subliniat că religia trebuie să fie un instrument de pace și înțelegere, nu de conflict. În cadrul acestui discurs, el a insistat asupra importanței respectului pentru religia celorlalți.

Unul dintre cele mai semnificative momente ale pontificatului său a fost semnarea „Documentului despre Fraternitatea Umană” în 2019, împreună cu Marele Imam al Al-Azhar, Ahmed el-Tayeb.

Acest document subliniază angajamentul celor două mari religii monoteiste (creștinismul și islamul) de a promova pacea, înțelegerea și cooperarea între religii. Acesta a fost un pas major în reconciliarea religiilor și a fost un mesaj de unitate în fața extremismului religios.

Papa Francisc a vizitat locuri sacre ale altor religii și a întâlnit lideri religioși din diverse tradiții. De exemplu, în 2016 a vizitat sinagoga din Roma și a fost primul papă care a participat la o rugăciune interreligioasă la Muntele Sinai în 2019.

De asemenea, a avut întâlniri semnificative cu patriarhul ortodox Kiril al Moscovei, iar întâlnirea lor în Cuba în 2016 a fost un simbol al reconcilierii între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă.

Promovarea sinodalității

Papa Francisc a promovat ideea de Biserică sinodală, adică una în care deciziile sunt luate împreună, nu doar de sus în jos.

În acest sens, el încurajat conferințele episcopale să aibă mai multă autonomie în aplicarea doctrinei și în luarea deciziilor pastorale.

Suveranul Pontif a lansat totodată procesul Sinodului despre sinodalitate (2021–2024), care încurajează consultarea largă a laicilor și clerului în conducerea Bisericii.

Apropierea față de marginalizați

A adoptat o poziție mai incluzivă față de persoanele LGBT, spunând celebra frază: „Cine sunt eu să judec?”

A susținut integrarea divorțaților recăsătoriți în viața Bisericii (prin exortația Amoris Laetitia, 2016), în condițiile în care Biserica Catolică respinge recăsătoria după divorț.

De asemenea, a militat pentru drepturile migranților, refugiaților și celor marginalizați social.

Totodată, a permis oficial accesul femeilor la slujirea ca lectori și acoliți (prin motu proprio Spiritus Domini, 2021).