Ce înseamnă concret ”Garanțiile de securitate pentru pace în Ucraina”, cum s-ar putea aplica și cu ce poate contribui România

Garanțiile de securitate pentru pace în Ucraina s-au aflat în centrul convorbirilor recente dintre președintele american Donald Trump, cel ucrainean – Volodimir Zelenski, și principalii lideri europeni. Liderul de la Casa Albă a exclus trimiterea de militari americani în Ucraina, după încetarea ostilităților, însă omologul său francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic Keir Starmer, au menționat posibilitatea desfășurării unei așa-numite „forțe de reasigurare”. Potrivit Bloomberg, alte 8 state ar urma să contribuie cu trupe.

Ce așteptări are Kievul, ce alte garanții ar putea primi și de la cine, aflați dintr-o analiză cursdeguvernare.ro.

Volodimir Zelenski a avansat, luni, un termen de zece zile pentru conturarea unor garanții de securitate solide. Şefii statelor majore ale armatelor NATO au discutat, miercuri, prin videoconferinţă, despre aceste garanții care – foarte important – sunt implementate doar după încheierea unui acord de pace între cele două părți beligerante: Ucraina și Rusia, care a invadat-o în februarie 2022.

Pe uscat, situația este problematică. Ucraina este o țară vastă, iar linia frontului se întinde, în prezent, pe mai mult 1.000 km. Potrivit BBC, „Coaliția celor care vor” nu poate mobiliza suficiente trupe pentru a asigura protecția acestei linii de contact, chiar dacă președintele rus Vladimir Putin ar fi de acord, ceea ce oricum nu va fi cazul.

Kremlinul tocmai ce și-a reiterat opoziția absolută față de prezența oricăror trupe NATO în Ucraina, dar și față de garanții de securitate pentru pace fără discuții cu Rusia. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat, miercuri, că orice discuție asupra garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina care nu ține cont de poziția Moscovei nu va duce nicăieri. „Occidentul înțelege perfect că a discuta serios despre garanții de securitate este o utopie, este un drum care nu duce nicăieri. Noi nu putem accepta ca de acum înainte chestiunile de securitate colectivă să fie abordate fără Rusia”, a subliniat șeful diplomației ruse.

Așadar, în afara forței de reasigurare, sprijinul militar va fi probabil mai mult în domeniile instruirii, intelligence-ului și logisticii, ajutând Ucraina să-și reconstruiască armata zdruncinată, împreună cu furnizarea continuă de arme și muniție.

Chiar dacă a exclus trimiterea de trupe americane, Donald Trump a spus că Statele Unite vor fi implicate în oferirea de garanții. „Când vine vorba de securitate, europenii sunt dispuși să trimită oameni pe teren. Suntem dispuși să îi ajutăm cu diverse lucruri, în special, probabil… pe calea aerului”, a declarat președintele SUA, marți, într-un interviu la Fox News.

De la poliție aeriană la „no-fly zone”

Declarația lui Donald Trump a dat startul discuțiilor despre ce opțiuni are Occidentul, astfel încât să mențină și Washingtonul implicat, chiar dacă nu cu trupe în teren.

„Una dintre opțiunile posibile ar fi asigurarea securității spațiului aerian al Ucrainei. Acest lucru s-ar putea realiza prin staționarea unor avioane la bazele aeriene existente în Polonia sau România, cu participarea SUA”, scrie corespondentul BBC pe probleme de securitate, Frank Gardner.

„România va contribui la garanții solide de securitate pentru Ucraina, care vor fi implementate prin cooperare strânsă între Europa și SUA — aceasta este o investiție în securitatea Europei, nu doar a Ucrainei”, a transmis, marți, președintele Nicușor Dan, după o reuniune a „Coaliției celor care vor”.

Cursdeguvernare.ro a vorbit despre ce înseamnă o operațiune de poliție aeriană și despre cum poate contribui România la garanțiile de securitate pentru pace în Ucraina cu generalul Ștefan Dănilă (foto), fost șef al Statului Major General și doctor în Șțiințe Militare.

„O operațiune de poliție aeriană este o misiune de pace. Este, în primul rând, o misiune de pace. Practic, este vorba despre un serviciu cu aeronave care supraveghează respectarea regulilor de zbor în spațiul aerian al statului respectiv. Adică să nu pătrundă aeronave care nu sunt autorizate, nu au plan de zbor depus, nu sunt autorizate să facă survolul. De cele mai multe ori, o misiune de poliție aeriană pe timp de pace înseamnă interceptarea unor aeronave care și-au pierdut legătura radio din diverse motive: o defecțiune tehnică sau o neglijență, o neatenție a piloților care au intrat pe altă frecvență și atunci nu mai au legătura radio. În anumite situații, se poate extinde serviciul de poliție aeriană și către sistemele de rachete Patriot sau alte rachete cu bază la sol, în ideea că ar putea să fie o stare de criză și o iminență a unor aeronave inamice, a unor aeronave care ar intra neautorizat în spațiu aerian cu intenție ostilă, adică de cercetare sau chiar de lovire, aeronave militare”, explică generalul Dănilă.

Avem trei baze pe care le putem pune la dispoziția aliaților

„Noi am putea să acoperim spațiul aerian din proximitate, adică din apropierea gurilor Dunării. Și am putea să sprijinim Ucraina în zona Mării Negre, în condițiile în care executăm serviciul de poliție aeriană, în locurile în care suntem acum, în bazele în care suntem acum poziționați: la Fetești, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu”, adaugă Ștefan Dănilă.

România ar putea să pună la dispozția SUA cele trei baze, în cadrul garanțiilor pentru pace în Ucraina, așa cum sugerează și corespondetul BBC, confirmă Ștefan Dănilă. „Noi putem să punem la dispoziție bazele aeriene pentru forțele americane, mai ales că baza de la Kogălniceanu și baza de la Câmpia Târzii deja sunt puse la dispoziția Statelor Unite”, subliniază generalul.

Însă avioanele americane ar putea executa mai mult decât o misiune de poliție aeriană, ci o misiune pentru menținerea păcii. „Este vorba despre impunerea unei «no-fly zone», o zonă de control aerian, în care să nu poată intra avioane de luptă. Este dorința președintelui Zelenski de a participa state NATO și din Coaliție pentru impunerea acestei «no-fly zone».

Ajutor în Marea Neagră

Marea Neagră este o altă zonă în care garanțiile de securitate occidentale ar putea contribui la ținerea flotei ruse la distanță și la asigurarea liberei circulații a navelor comerciale din porturi precum Odesa, potrivit BBC.

Pe lângă punerea la dispoziția forțelor americane și aliate a celor trei baze militare, România mai poate contribui, în zona Mării Negre, cu navele care pot să opereze în zonă: fregatele „Regele Ferdinand”, „Regina Maria” și „Mărășești”. „Ar putea să patruleze și ele în zonă sau chiar corveta, cu echipamente de supraveghere mai performante aduse de aliați. Pot să existe și echipaje mixte și putem să punem la dispoziție inclusiv facilitățile portuare pentru navele care pot să vină în sprijin”, a explicat fostul șef al Statului Major General.

Deocamdată, este neclar rolul pe care Turcia este dispusă să îl joace la Marea Neagră. Președintele Recep Erdogan a declarat doar că țara sa susține eforturile de instaurare a unei păci permanente în Ucraina, cu participarea tuturor părților implicate.

Liderul de la Ankara a avut o convorbire telefonica, marți, cu Vladimir Putin, căruia i-a reamintit că Turcia a depus eforturi pentru o pace justă încă de la începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Ucraina continuă înarmarea, în așteptarea păcii

Este evident că Ucraina va avea nevoie de garanții solide în materie de securitate după încheierea unui acord de pace, pentru a împiedica Rusia să încalce înțelegerea și să atace din nou, atrag atenția experții internaționali în probleme de securitate.

Până la un acord de pace și garanții de securitate pentru a evita încălcarea acestuia, președintele Volodimir Zelenski este concentrat să asigure apărarea țării sale. Ucraina a solicitat Statelor Unite zece sisteme de apărare antiaeriană Patriot de fabricație americană pentru a proteja orașele și infrastructurile critice, ca parte a unui acord în valoare de 90 de miliarde de dolari privind înarmarea, finanțat de Europa.

Kievul a insistat totodată ca Rusia să ofere compensații integrale pentru daunele suferite în timpul războiului prin intermediul activelor suverane ruse înghețate în țările occidentale în valoare de 300 de miliarde de dolari, adăugând că orice ridicare a sancțiunilor trebuie acordată doar dacă Rusia respectă viitorul acord de pace și „joacă corect”.

(Citește și „Liderii europeni fac primii pași spre stabilirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina: Pregătiri pentru desfășurarea unei forțe de reasigurare în cazul încetării ostilităților”)

***