CCR a amânat pentru 28 decembrie, duminică, decizia privind pensiile speciale ale magistraților

CCR a amânat pentru 28 decembrie pronunțarea deciziei pe constituționalitatea legii de reformare a pensiilor magistraților. Termenul este stabilit la exact o lună după dateline-ul fixat de Comisia Europeană pentru bifarea acestui jalon din PNRRR, de care depind 231 de milioane de dolari.

Pe 28 decembrie, CCR se va pronunța pe sesizarea Înaltei Curția de Casație și Justiție (ICCJ), o sesizare depusă după ce Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au votat cu unanimitatea celor 102 judecători prezenți, contestarea constituționalității noului regim de pensionare a magistraților.

Reamintim că proiectul de lege, care a făcut parte, inițial, din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Ce se întâmplă cu cele 231 de milioane euro, Jalonul 215 din PNRR

Reamintim că România trebuia să adopte până pe 28 noiembrie Jalonul 215 din PNRR, adică aceste modificări la regimul pensiilor magistraților, pentru a nu pierde 231 de milioane de euro, suma corespunzătoare reformei.

Proiectul legii privind pensiile magistraților prevede un cuantum al pensiei la echivalentul a 70% din netul ultimei indemnizației și o perioadă de tranziție de 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.

Premierul la asumarea răspunderii pe lege: „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 – 50 de ani şi nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”

Premierul Ilie Bolojan amintea, la asumarea răspunderii pe aceste modificări, că nu există nicăieri în lume pensionări ale magistraților la 48 de ani.

Cum a explicat prim-ministrul necesitatea acestei reglementări respinse de judecători și procurori:

• ”Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de aşteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem şi avizul CSM, e devărat negativ”, a spus premierul în plenul comun. 

• ”Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 – 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”.

• ”În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani. Este acum la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”. 

• Legea răspunde unor probleme fundamentale: ”În primul rând, la un aspect de inechitate specială pe care cetăţenii ţării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionari în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri, nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani”. 

• Proiectul pune economia pe baze sănătoase, în condiţiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie: ”Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau au plecat din ţară, sau au prins diferite formule de pensiunare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase”. 

• Proiectul oferă garanţia unui sistem de pensii sustenabil, în anii următori, în aşa fel încât, generaţiile care ar trebui să intre în acest domeniu, în activitate, să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificaţi, când ajung la o maturitate profesională, la 48 sau 50 de ani, îşi vor putea pune în valoare experienţa şi în următorii 15 ani.

• ”Aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR şi odată cu demararea procedurii de angajare a răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”.

(Citește și: Premierul, la angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul pensiilor magistraţilor: „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 – 50 de ani şi nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”)

****