Curtea Constituțională a României a amânat din nou luni, pentru 16 ianuarie, pronunțarea deciziei pe constituționalitatea legii de reformare a pensiilor magistraților. De bifarea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.
Conform Siminei Tănăsescu, președinta CCR, amânarea este, din nou, rezultatul lipsei de cvorum, la fel ca la ședința de duminică, 28 decembrie. Aceasta a făcut declarații, luni dimineață, în care a explicat dinamica din plenul CCR care a dus la boicotul din ultimele 2 zile.
Majoritate deja prefigurată în CCR în favoarea reformei. S-a ajuns la a 3-a amânare
Amintim că, potrivit unor surse citate de Digi24, amânarea de duminică a venit după ce judecătorii susținuți de PSD Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au ieșit din sală după ce o solicitare de amânare nu a fost supusă votului plenului CCR. Cei 4 par să fie în minoritate în ceea ce privește constituționalitatea/neconstituționalitatea legii de reformare a pensiilor speciale ale magistraților.
Acum, aceiași 4 judecători au refuzat să intre în ședință, luni, pentru a nu exista cvorum, deși s-au prezentat la sediul instanței – pentru pronunțare este nevoie de minimum 6 judecători în sală, din totalul de 9 ai CCR.
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător la CCR, a declarat duminică la Antena 3 că amânarea deciziei privind reforma pensiilor speciale este o manevră „strategică”. Acesta a susținut că absența celor patru judecători de la ședință a fost singura modalitate prin care s-a putut bloca o majoritate deja prefigurată.
Președinta CCR Simina Tănăsescu: „În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit” – Șefa CCR dă de înțeles că judecătorii care boicotează ședințele o fac pe motive șubrede
Următorul termen la CCR a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, ora 10:00.
„Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. Dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Azi nu a putut fi întrunit”, a declarat luni, după amânare, Simina Tănăsescu, președinta CCR.
Aceasta a făcut comentarii și despre anumite speculații lansate pe surse în presă despre nevoia amânării, fiind vehiculată o solicitare a unui judecător pentru un studiu de impact care să fie elaborat de Ministerul Justiției și care să fundamenteze decizia CCR, studiu care ar lipsi.
„Pentru că am constatat – am citit, mai citesc și eu presa – am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar, pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat Simina Tănăsescu.
„Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. (…) Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat Tănăsescu.
Ce se întâmplă cu cele 231 de milioane euro, Jalonul 215 din PNRR
CCR trebuie să se pronunțe pe sesizarea Înaltei Curția de Casație și Justiție (ICCJ), o sesizare depusă după ce Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au votat cu unanimitatea celor 102 judecători prezenți, contestarea constituționalității noului regim de pensionare a magistraților.
Reamintim că proiectul de lege, care a făcut parte, inițial, din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Reamintim că România trebuia să adopte până pe 28 noiembrie Jalonul 215 din PNRR, adică aceste modificări la regimul pensiilor magistraților, pentru a nu pierde 231 de milioane de euro, suma corespunzătoare reformei.
Proiectul legii privind pensiile magistraților prevede un cuantum al pensiei la echivalentul a 70% din netul ultimei indemnizației și o perioadă de tranziție de 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
(Citește și: CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților – Judecătorii numiți de PSD au boicotat cvorumul – Curtea se va reuni în ședință luni, 29 decembrie)
(Citește și: CCR a amânat pentru 28 decembrie, duminică, decizia privind pensiile speciale ale magistraților)
(Citește și: Premierul, la angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul pensiilor magistraţilor: „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 – 50 de ani şi nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Dar, ca la noi , la nimeni. După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche. Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevede :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se mai adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.